DOLJ. Fenomenul de deşertificare ia amploare în sudul ţării

Avarie majoră în Craiova. Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă și căldură, în timp ce activitatea Uzinei Ford a fost sistată brusc

Tronsonul patru din Drumul Expres Craiova-Pitești este aproape gata. Când se va putea circula pe această bucată

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Harta cu zonele deşertificate din Dolj suferă schimbări de la un an la altul. Ultimele studii în teren arată suprafeţe întinse cuprinse de nisipuri care se opresc la marginea Craiovei.

„Sunt suprafeţe peste 70.000 de hectare de soluri care sunt afectate de fenomenul acesta de aridizare”, spune Ştefan Pavel, inginer OSPA Dolj.

Agricultura este prima afectată de extinderea zonelor nisipoase. Oamenii se tem că vremea recoltelor bogate a apus. Unul dintre motive este acela că sistemele de irigaţii au fost furate sau au fost lăsate în paragină începând cu anii 90. O altă cauză este tăierea multor suprafeţe de pădure, care erau adevărate bariere de protecţie.

„Erau perdele, au dispărut. La ora actuală zici că e pustiu, în Sahara. Nu mai există pomi, nu mai există nici crama care era în mijlocul viilor”, spune un localnic.

„În prima terasă a Dunării, aşa zisele nisipuri zburătoare, ele formează dune şi interdune. Cam ăsta e fenomenul de deşertificare care a apărut în Dolj. Se pierd terenuri din păcate, este un fenomen negativ”, explică Delia Filimon, directorul Direcţiei Agricole Dolj.

Cercetările arată că apoape o treime din teritoriul ţării este afectată de deşertificare, în special în Câmpia Română, Dobrogea şi sudul Moldovei. O măsură eficientă ar fi plantarea de urgenţă a unor pomi care să asigure o perdea de protecţie pe lăţimea judeţului Dolj.