Din|interior. Cine sunt profesioniștii din spatele codului roșu?
Înzăpeziți în vârful munților sau cățărați pe stabilopozii înghețați de la malul mării, zeci de meteorologi își fac datoria, uneori în situații-limită. Sunt primii care află cum va fi vremea și tot primii care anunță când drumurile sau porturile trebuie închise din cauza vremii nefavorabile.
Emisiunea „Din|interior” de la Digi24 a intrat în culisele unei munci care pare ușoară, dar nu e. Îi cunoaştem pe câţiva dintre meteorologii români care lucrează în condiţii neobişnuite pentru cei mai mulţi dintre noi.
În luna martie, meteorologii au anunţat cod portocaliu de inundaţii pentru sudul ţării. În Oltenia, din cauza ploilor torenţiale, râurile au ieşit din matcă şi au inundat sute de gospodării şi mii de hectare de terenuri agricole. Zeci de persoane au fost evacuate.
Inundaţiile au lovit după ce, în luna ianuarie, viscolul a paralizat estul şi sudul ţării. Şi atunci ca şi acum, românii au urmărit prognozele meteo ca să afle când vor scăpa de necazuri.
„Dacă aţi fost şi la alte staţii meteo din ţară vă puteţi da seama câtă muncă este de fapt în spatele unei simple afirmaţii: mâine vremea va fi frumoasă!”, spune meteorologul Dumitru Baltă.
Puţini ştiu însă că, în spatele prognozelor şi avertizărilor meteo, sunt zeci de specialişti care, la rândul lor, trec prin situaţii-limită. Meteorologii îşi fac datoria, indiferent de greutăţi:
Alexandru Hristachi, meteorolog: „Vedeam urmele ursului călcand urmele colegului meu...”.
Liliana Dima, meteorolog: „Simţeai că ţi se lipesc nările, că îţi îngheaţă nasul şi că nu poţi vorbi".
Mirela Aldea, meteorolog: „S-a întâmplat ca termometrul să îl scăpăm în apă şi atunci a trebuit să mergem după el”.
Dumitru Baltă, metorolog: „E o profesie oarecum dificilă dar, în primul rând, este o profesiune frumoasă".
ALEXANDRU HRISTACHI, meteorologul de la înălțimi
Alexandru Hristachi, în vârstă de 30 de ani, este meteorolog la staţia meteo de pe muntele Ceahlău. În locuinţa sa din Iaşi îşi pregăteşte bagajele. A doua zi va intra în tură şi va lucra, timp de două săptămâni, pe vârful Toaca, de unde va transmite date despre starea vremii către Centrul Regional Meteorologic din Iaşi.
„Am ajuns în Iaşi la facultate şi de abia atunci am aflat cât de mult îmi place muntele. Na, aici praf, ţânţari de tot felul şi am zis, bă nu! Nu e pentru mine, nu îmi place, nu mi-ar plăcea să stau aici!", mărturisește Alexandru Hristachi.
„Este un tip direct, un tip realist, un tip care întodeauna răspunde pozitiv la toate problemele noastre”, îl descrie Alexandru Udrea, director la Centrul Regional Meteorologic Moldova.
Staţia meteo de pe muntele Ceahlău este amplasată la o înălţime de peste 1800 de metri şi este una dintre cele mai dificile din ţară.
Drumul până la vârful Toaca este lung şi anevoios. Alex trebuie să parcurgă, cu maşina, peste 170 de kilometri, de la Iaşi, la Durău. Apoi, trebuie să urce pe munte, prin pădure, prin nămeţi.
În pădure, pericolele sunt la tot pasul.
„Mergând pe munte te mai surprinde câte o vietate. O singură dată m-am întâlnit cu ursul de l-am văzut şi altă dată l-am auzit. Am mai păţit-o odată tot aşa, de mi-a stat inima, cu o găinuşă de munte. Ajunsesem deja sus în platou şi dintre jnepeni a zburat o găinuşă de munte şi apoi doar faptul că m-a surprins aşa m-a speriat", povestește Alexandru Hristachi.
Însă cel mai periculos este atunci când se lasă noaptea, iar întunericul îl prinde pe traseu. În pădure, nici ţipenie de om. Doar zgomote înfricoşătoare.
După aproximativ o oră de mers ajunge la cabana Fântânele, la cota 1200. Soarele aproape că a apus, ar mai avea cam 20 de minute de lumină, așa că nu riscă să urce mai departe şi rămâne peste noapte la cabana Fântânele. Dimineaţa, îşi reia urcuşul şi ajunge, cu bine, la staţia meteo.
În scurt timp, începe primele observaţii pe platformă. Măsurătorile pe care le va realiza, din oră în oră, sunt importante mai ales pentru traficul aerian.
Peisajul de pe muntele Ceahlău este de o frumuseţe rară.
„Este un mediu curat, este un mediu liniştit, un mediu care te deconectează, un mediu care te rupe de zarva oraşului, de agitaţia oraşului, de lucrurile mai puţin plăcute care o parte dintre noi le trăim jos", spune Dumitru Baltă.
Dar munca de meteorolog, în vârful muntelui, nu este deloc una uşoară. Alex ne-a acordat un interviu, prin Skype, în care ne-a povestit câteva din experienţele sale:
„Am păţit ierni când îmi dădeam mănuşile jos să schimb heliograma şi veneam cu ele vinete. Ţineam pixul în mână ca să îmi scriu datele, nu mai simţeam pixul între degete şi cumva scriam din inerţie sau de cum îmi aduceam aminte că se scrie. Nu mai aveam simţul tactil ca să pot face treabă".
Meteorologul povesteşte că au fost situaţii în care vântul puternic era să îl arunce în prăpastie.
„- Cam ce viteză avea vântul atunci?
- Cam peste 160 de km la oră. Pentru că nu se putea măsura!
- Ţi-a fost frică?
- Nu mi-a fost frică. Mie sincer îmi place genul ăsta de situaţie. Bine, m-am speriat, mie mi-a plăcut atunci pe moment, a fost super O.K., dar când am ajuns şi am stat şi m-am gândit la ce mi s-a întâmplat am zis, na să îmi bag picioarele, era să o muşc de tot!".
Cea mai mare spaimă a tras-o atunci când s-a întâlnit cu ursul.
„După prima dată, după ce m-am întâlnit, mi-am cumpărat un fluier. Am pus mâna la fluier şi repede să fluier şi am stat aşa şi m-am gândit...bă nu e bine! Fluier şi îl sperii! Atunci s-ar putea să mă atace! Am lăsat fluierul, m-am căutat după pachetul de ţigări, încet, încet mergeam aşa cu spatele...".
A scăpat nevătămat şi i-a povestit păţania şefului său.
Dar cea mai mare problemă, pe munte, este singurătatea.
„Pierdeam evenimente ori din viaţa familiei, ori din viaţa prietenilor apropiaţi, cum ar fi, nu ştiu, zile de naştere sau tot aşa, cum ar fi Paştele, Crăciunul, însă acum după ceva vreme m-am obişnuit".
Pe munte şi-a descoperit o nouă pasiune: fotografia. Colecţia sa de poze este impresionantă.
„Când e vreme și lumina o permite, mai ies şi mai fac fotografii. Cel puţin din Ceahlău am tras cam toate unghiurile. De acum aştept cum vă ziceam fenomene optice deosebite ca să mai scot aparatul de la naftalină".
DUMITRU BALTĂ, meteorologul pensionar
Un alt meteorolog care a lucrat la o staţie meteo din vârf de munte este veteranul Dumitru Baltă. Baltă şi-a început cariera în anul 1978, iar în anul 1986, a prezentat, la TVR, primul buletin meteo după accidentul nuclear de la Cernobîl.
Dumitru Baltă îşi aminteşte de cele două luni pe care le-a petrecut la cea mai dificilă staţie meteo din ţară, cea de pe Vârful Ţarcu. Staţia este amplasată la o înalţime de 2200 de metri în Carpaţii Meridionali.
„Stația poate fi îngropată în zăpadă. Acolo se ajunge prin tunel până la stația meteo se fac amenajări speciale cu frânghii ca să ajungi să nu te ia vântul, să te ducă la vale. Sunt condiții destul de grele", povestește Dumitru Baltă.
Meteorologul a trecut prin situații critice:
„La coborâre a trebuit să trecem printr-un nor, în structura unui nor, în care nu vedeam la doi metri și ne orientam după poteca de zăpadă care era mai bătătorită și mergeam talpă lângă talpă. Vă dați seama, să nu vezi la doi metri și să te orientezi după poteca veche, după cât de bătătorită este zăpada!?".
Dumitru Baltă s-a pensionat în anul 2011. Dar pasiunea pentru meteorologie şi mai ales pentru munte i-au rămas.
„Acolo ești tu cu tine însuți, ești liniștit, poți să și creezi. La stațiile meteo au fost observatori care au devenit poeți, au scris poezii, au scris lucrări de literatură, e un lucru aparte", spune Dumitru Baltă.
În Japonia, meteorologul Jiro Nitta a devenit un scriitor renumit și a fost distins de guvernul nipon pentru cărțile sale dedicate vieţii pe munte. Însă, pentru meteorologi nu numai muntele este fascinant ci şi marea...
MIRELA ALDEA, meteorologul dintre stabilopozi
Mirela Aldea este meteorolog la staţia meteo Mangalia. Are o experienţă în domeniu de 22 de ani şi nicio zi de concediu medical, se mândrește ea. Pe digul înghetaţ se pregăteşte să facă observaţii despre starea mării.
Se urcă pe stabilopozi, măsoară temperatura, dar face si observaţii care sunt importante mai ales pentru navigaţie.
Măsurătorile le face manual, indiferent de cât de rece este apa şi chiar cu riscul de a aluneca între stabilopozi.
„Da, da, da trebuie venit aici oricum. Ori iau cu găletușa și măsor așa ori cu asta...”, explică meteorologul.
Mirela Aldea îşi aminteşte că unele colege de-ale sale s-au aruncat în apa rece ca să recupereze termometrele luate de valuri: „Avea vreo 15 grade (apa). Și l-a recuperat. Vă dați seama că erau pescari pe margine care se minunau".
În anul 2000, staţia meteo Mangalia a fost retehnologizată şi, în prezent, măsoară, automat, temperatura, presiunea şi umezeala atmosferică. Măsurătorile ce ţin de starea mării, ceaţă sau polei se fac, în continuare, manual. Mirela Aldea transmiste informaţiile la Centrul Regional Meteorologic din Constanţa.
Centrul Meteorologic din Constanţa colectează datele de la toate staţiile meteo din arealul său şi realizează prognoza pentru Dobrogea. În caz de alertă, centrul avertizează celalelte autorități, dar mai ales, pe cele din domeniul naval.
Mirela Aldea povestește, amuzată, că au fost cazuri în care a transmis şi alerte greșite: „Se mai întamplă. De cules nu le-am cules greșit, dar se mai întâmplă, mai apeși pe un buton greșit și dai în toiul verii depuneri de gheață de exemplu. S-a mai întamplat".
Un caz similar, în care meteorologii au transmis informaţii greșite s-a întâmplat în luna ianuarie, în judeţul Dolj. În timp ce Oltenia era acoperită de zăpezi, meteorologii locali au raportat pericol de...caniculă. S-a întâmplat chiar în timpul unei ședințe a Comandamentului pentru situații de urgență, reunit pentru deszăpeziri.
Întorsura Buzăului, polul frigului în România
În luna februarie 2005, meteorologii de la Întorsura Buzăului au raportat una dintre cele mai scăzute temperaturi din istorie: -35.8 grade.
„Suntem învățați cu gerul. Ne-am călit și am crescut aici la Polul frigului. Și cred că până la urmă îmi place mai mult gerul decât căldura”, spune un meteorolog de la Întorsura Buzăului.
„Aici nu sunt oameni corcoliți, aoleu, aoleu a dat frigul, că e frig! Îmbrăcați bine, mâncare bună și muncă!”, confirmă Marcel Murea, localnic.
Afara e un ger de crapă pietrele. În stația meteo, personalul, adică doamnele Liliana Dima şi Viorica Ienei, se încălzesc la o sobă.
„Aceasta este soba cu care încălzim toată cabana noastră și băgăm lemne, ziua, noaptea, indiferent cât este de ger”, spune Liliana Dima.
„Noi din timpul verii ne pregătim pentru iarnă, ne aprovizionăm cu lemne, le tăiem, le ducem la adăpost”, explică Viorica Ienei.
Liliana Dima lucrează ca meteorolog de 17 ani. Tocmai a ieșit din tura de noapte în care a făcut, măsurători, din oră în oră. „Chiar dacă este noapte, frig, indiferent cum este trebuie să ieșim, să observăm nebulozitatea cerului (...) să observăm dacă se întâmplă alte fenomene cum ar fi ninsoarea, eu ştiu viscol, lapoviță, averse de ploaie vara", explică ea.
Pentru meteorologi, mai ales pentru doamnele care practică această meserie, turele de noapte sunt cele mai grele.
„Fiecare noapte pe care o facem aici poate fi numită o aventură. Gândindu-te că ești singur în tură, după celeltalte fenomene meteo care sunt, îți mai tremură inima câte un pic neștiind dacă mai e cineva pe afară”, mărturisesc doamnele meteorolog.
Viorica Ienei este șefa stației. „O bună parte din viață mi-am petrecut-o aici, deci peste 30 de ani”, spune ea.
Se pregăteşte să intre în tură. Își începe programul cu măsurători asupra stratului de zăpadă. Apoi, măsoară temperatura de la nivelul solului. Viorica Ienei este suficient de experimentată, încăt poate să anticipeze care va fi starea vremii cu...ochiul liber.
Măsurătorile realizate la staţia meteo de la Întorsura Buzăului sunt trimise la Centrul Meteorologic Transilvania Sud din Sibiu. Observaţiile sunt importante mai ales pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă în sudul Ardealului. „Pentru informare, pentru prevenirea în timpul inundațiilor, pentru prevenirea accidentelor pe timp de viscol, pentru aviație, pentru toate domeniile. Ele trebuie anunțate la timp, ceea ce noi facem”, spune meteorologul.
Meteorologii de la Sibiu verifică și corectează informaţiile primite de la toate staţiile meteo din sudul Transilvaniei. Apoi, centralizează datele și realizează prognoza regională pentru sudul Ardealului.
Cum se fac prognozele
În România există o rețea de 159 de staţii meteo, din care 80% sunt dotate cu tehnologii moderne şi realizează măsurători automate.
Vechile termometrele sunt folosite de meteorologi atunci când se strică senzorii sau atunci când senzorii nu măsoară anumiţi parametri precum vizibilitatea sau temperatura şi gradul de agitaţie al mării.
„Mai des apar deficiențe la senzorii de umezeală, temperatură și de vânt, dar suntem în măsură ca operativ să acționăm și să îi înlocuim”, spune Dan Ciovică, director la Centrul Regional Meteo Transilvania Sud.
Meteorologii nu regretă vremurile în care realizau, manual, măsurătorile.
„Cel puțin nu mai pui mâinile pe obiectele acelea metalice, pe termometrele acelea înghețate. De multe ori își rămânea pielea lipită de ele, deci atât era de frig", își amintește Mirela Aldea.
Meteorologii susțin că odată cu tehnologia modernă a crescut și precizia măsurătorilor.
„Aparatura automată s-a modernizat extraordinar de mult. Contează foarte mult și cu aparatură și fără aparatură experiența meteorologului. Și această experiență nu se dobândește într-o zi sau două", arată meteorologul Romica Jurca.
Cele 159 de staţii meteo locale transmit datele la şapte centre regionale. Cele şapte centrele transmit prognozele regionale la Administrația Națională de Meteorologie din București unde sunt realizate prognozele pe ţară.
„Se instituie o teleconferinţă cu centrele şi ne punem cât de cât de acord asupra evoluţiei viitoare a vremii. Există și hărți probabile de care noi ne folosim în a elabora prognozele meteo”, explică Romica Jurca.
Administrația Naţională de Meteorologie realizează prognozele, la nivel naţional, după ce consultă şi informaţiile primite din străinătate despre starea vremii.
„Meteorologia este o știință fără frontiere, nu se poate face doar în cadrul frontierilor unei singure țări. Este nevoie de informaţie meteorologică de la toate ţările lumii ceea ce facem şi noi transmiţând în flux informaţiile de la staţile meteorologice de la noi din ţară", explică Florina Georgescu, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie.
Ce datorăm războiului din Crimeea
Puţină lume ştie că Administraţia Naţională de Meteorologie a fost prima instituţie ştiinţifică din România.
În ţara noastră, preocupările pentru prezicerea vremii s-au intensificat după anul 1854, atunci când, în timpul războiului Crimeei, peste 100 de corăbii franceze au fost scufundate, de o furtună, în Marea Neagră. Preocuparea savanților romani pentru meteorologie s-a concretizat într-un studiu publicat de Ştefan Hepites.
„Ştefan Hepites la vremea lui în 1898 avea preocupări în acest domeniu şi a scris o carte care se mai găseşte arareori cei drept prin anticariat: Schimbatu-s-a clima?", explică Dumitru Baltă.
Serviciul Meteo Român a fost membru fondator al Organizaţiei Meteorologice Internaţionale, iar savantul Ștefan Hepites a fost ales membru cu drepturi depline în cadrul organizației. În prezent, Administraţia Națională de Meteorologie susţine că prognozele au un grad de reuşită de peste 80%.
„Cred că toată lumea a observat că atunci când sunt fenomene meteo mai deosebite, aş putea spune că de multe ori, punct lovit, punct ochit. Pentru mine cel puțin este cam o monotonie când vremea nu oferă ceva palpitant", mărturisește Romica Jurca.
Instituția a implementat un sistem de alertă bazat pe coduri de avertizare.
Florina Georgescu, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie, explică: „Ţara noastră face parte din 2006 din Programul European Meteoalarm. Este un program internaţional finanţat de Comisia Europeană (...) Asta înseamnă că indiferent de gravitatea fenomenului prognozat i se asociază o culoare, în creşterea gravităţii, galben, portocaliu, respectiv roşu".
Când sunt fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie trasmite codurile către celelalte instituţii ale statului și către mass-media.
„Diferența în timp este extrem de mică între transmiterea către toți acești beneficiari pentru că bineînțeles că transmisia se face prin internet sau fax modem sau telefonic dacă este nevoie", arată Sincron Florina Georgescu, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie.
Meteorologii s-au confruntat și cu situații în care, mai în glumă, mai în serios, li s-a sugerat să realizeze prognoze mai favorabile.
Acest lucru s-a întâmplat mai ales în sezonul estival, atunci când hotelierii erau nemulțumiți de faptul că, în week-end-uri, prea puţini turişti veneau la malul mării.
„Când prognoza meteo era cu înnorări, cu favorabil sau trecător sau temporar va ploua, iar prognozele s-au realizat (...) hotelierii s-au supărat pe meteorologi şi în cele din urmă s-au supărat pe presă că ea este cea care anunţă ştirea de o vreme nefavorabilă", povestește Romica Jurca.
Am fost și suntem la cheremul vremii. Oricât ne-am strădui, vremea nu o putem schimba. Dar o putem prezice, cât mai corect, ca să limităm, din timp, consecințele negative. Înzăpeziți în vârful munților, zgribuliți în depresiuni, sau pe stabilopozii la malul mării, meteorologii sunt adevăraţi profesionişti. Cu salarii care nu depăşesc 2000 de lei își fac treaba și aşteaptă vremuri mai bune...
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
