DIGIMATINAL. Amintiri din copilărie, despre Crăciunul la Dolhasca, cu Alexandru Arşinel

Data publicării: 10.12.2012 10:17

„Fiind mici, ni se părea zăpada care cădea la vremea aceea cât muntele, uneori depăşea înălţimea noastră de prichindei. Şi ne pregăteam de acasă, noi fiind cei trei fraţi, o soră şi un frate, era grupul arşineilor. Şi tata şi cu mama ne pregăteau cu diverse colinde ... Cântam pentru covrigi şi nuci şi mere. Plecam pe la vecini şi, când se umplea traista ne mai întâlneam cu unii mai mari care ne dădeau un şut în fund şi ne luau traista şi tot ce adunasem noi veneam rebegiţi de frig, îngheţaţi şi plângând că ne-au furat colacii şi nucile”, îşi aminteşte Alexandru Arşinel.

Dar plânsul se tranforma imediat în voie bună ...

„În clipa în care cădeau primii fulgi de nea ... ne apuca adevărata frebilitate legată şi de tradiţiile respectate şi de dorinţa de a întâmpina Crăciunul cu tot ce înseamnă sărbători, bucuria, biserica, toate aceste lucruri se contopeau în visul copiilor de a descoperi ceva sub pom. De aici tot aşteptam noi şi noi evenimente care se materializau cu o adevărată claca în vederea împodobirii bradului. Făceam lanţuri, globuri, culegeam din pădure, de la brazi conuri şi le vopseam cu argint sau bronz ... Le pregăteam şi venea seara de Crăciun când se împobobea bradul şi le agăţam în brad îl băteam cum să zic, aşa, cu vată să pară că e înzăpezit şi singurul lucru mai spectaculos erau artificiile din sârmă cărora le dădeam foc când începeam să colindăm. Emoţionant moment şi, indiferent de perioada în care am trăit s-a repetat an de an”, povesteşte Arşinel.

Alexandru Arşinel şi-a amintit şi cel mai dramatic Crăciun, în care, rămaşi singuri acasă, alături de un brad superb, a dat drumul artificiilor, iar pomul a luat foc, flăcările extinzându-se la perdea.

Alexandru Arşinel crede că astăzi sărbătorile sunt mai „sărace”.

„Nu ştim să inspirăm totuşi oamenilor mai mult curaj mai mult optimism”, este regretul marelui actor.

Dar tot el a găsit rezolvarea pentru că este, de fapt, un om care priveşte cu încredere către sărbătorile care vin: „Ar trebui să fim mai hotărâţi în ceea ce priveşte luarea unor hotărâri vizavi de soarta noastră, a fiecărui individ în parte, mult mai constructive, mai pozitive, noi putem să ne bucurăm, avem dreptul să ne bucurăm”.