Diferențele de semnificație ale cuvântului „maidan” în ucraineană și română

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cuvântul „maidan” este unul de origine turcească, care a fost împrumutat în foarte multe limbi din estul Europei. Sensul cu care s-a păstrat în ucraineană este de piață publică, de spațiu deschis, ar putea însemna chiar teren de luptă, arenă sportivă.

Acest sens s-a păstrat în majoritatea limbilor, dar nu și în limba română. În secolul al XVII-lea, „maidan” încă avea acest sens, de spațiu deschis, de teren neted, în aer liber.

Însă, un sens negativ a apărut relativ recent, în secolul al XX-lea, asta pentru că termenul a avut o altă evoluție față de limba ucraineană, unde el a intrat într-o structură fixă. În limba română, „maidan” a rămas ca denumind o realitate concretă, aceea a spațiului urban: piața publică, străzile unui oraș. Lucruri care la noi nu arătau tocmai bine de-a lungul vremii. Erau mai degrabă noroaie, bălți, gropi, era foarte mult praf. Așa că această denumire pentru spațiul public a ajuns mai degrabă să denumească un spațiu viran, abandonat, de depozitare a gunoaielor.

Avem și un derivat, din anii 90, atestat în 1997 în dicționare: maidanez. Denumire pe care deja o știm, pentru câinele comunitar.