Deveselu. Mihnea Motoc: Sistemul este în funcțiune, personalul este pregătit
Mihnea Motoc: Acest moment care marchează operaţionalizarea şi acreditarea acestei facilităţi. El urmează unor ani intenşi, 2 ani intenşi de pregătire, de finalizare a lucrărilor, a dispozitivului de protecţie a facilităţii. 2 ani după ceremonia de iniţiere a lucrărilor la această facilitate care mai are drept componente facilităţi navale din Spania, radarul de mare putere din Turcia, facilitatea de la noi şi din Polonia, dar şi alte componente în Germania.
Reporter:Putem spune că acum la Deveselu sunt amplasate rachetele, ele sunt funcţionale, pot fi activate cu ajutorul sistemului existent în momentul de faţă?
Mihnea Motoc:Aceasta înseamnă că sistemul este în funcţiune şi că personalul este pregătit. A fost o investiţie destul de mare în timp, echivalată la 11 milioane de dolari, contribuţia de la bugetul nostru, al Apărării. Ne putem pune problema unor extensii în ce priveşte capacităţile de apărare aeriană conexate la acest site. Aici e o reflexie în curs atât în plan naţional, în armata noastră, cât şi în discuţiile pe care le avem cu partenerul american.
Reporter: Vă referiţi la acele radare adiţionale?
Mihea Motoc: Radare adiţionale şi o serie de capacităţi propriu-zise de apărare antiaeriană a facilităţii, în măsura în care ele sunt necesare cu titlu permanent sau necesare de a fi puse la dispoziţie în cazul unor măsuri aparte.
Reporter: Deveselu a fost ţintă, din fericire la figurat şi a părţii ruse. Au existat replici inclusiv din partea ministrului Apărării rus. Una dintre ele, România trebuie să îşi asume ridicarea scutului de la Deveselu. Este o bază defensivă, cum aţi răspunde presiunii ruse venite de-a lungul timpului.
Mihnea Motoc: Ne-am asumat-o şi ne asumăm această facilitate. Nu cred că am contenit şi nu vom conteni să precizăm că facilitatea de la Deveselu are caracter strict defensiv, rachetele nu au încărcătură explozivă. Facilitatea şi sistemul european de apărare antirachete balistice în general se încadrează perfect în legalitatea internaţională. Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei, nu este despre Rusia.
Reporter:Teama lor era că această bază ar putea fi uşor reconfigurată, putând deveni o unitatea îndreptată împotriva Rusiei.
Mihnea Motoc: Intrăm într-o zonă de speculaţii. Gândirea noastră nu este o gândire confruntaţionistă. Nu suntem într-un asemenea scenariu şi ca atare ne este mai greu să înţelegem logica unui discurs agresiv, dar cu care s-a obişnuit toată lumea, nu mai surprinde pe nimeni. Şi care nu va afecta hotărârea NATO de a dezvolta opţiunile pe care le consideră necesare pentru apărare. Este vorba despre apărare antirachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic. Geografic şi fizic este imposibil, foarte greu de conceput, imposibil să se pună problema interceptării unor rachete ruseşti cu rază lungă de acţiune. De fapt nu se poate acest lucru. Ca atare raţionamentul pentru care a fost dezvoltat acest sistem pe continentul european vizează ameninţări cu capabilităţi balistice din zona Orientului Mijlociu extins.
Reporter:Deveselu va fi un punct determinant cu care România va merge la summitul NATO, cerând ceea ce s-a mai discutat, vorbim despre acea prezenţă a flotei NATO în Marea Neagră.
Mihnea Motoc: Contează foarte mult ca investiţie importantă în securitatea europeană şi stabilitatea regiunii din care facem parte. Contează foarte mult dacă reuşim să ducem la bun sfârşit acest proces de integrare în cadrul NATO, sub comanda NATO a tuturor componentelor rachetelor antibalistice de care am vorbit. Ideea si aşteptarea noastră de a obţine o articulare cât mai precisă a ceea ce vorbim prezenţă aliată avansată, atât în domeniul terestru cât şi cel naval, să fie reflectată corespunzător în documentele şi rezultatele summitului de la Varşovia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
