Laura Codruța Kovesi a declarat că procurorii din cadrul DNA au multe dosare pe rol în care inculpații vor să încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției, dar nu se poate din cauza acestei limite.
„Una dintre soluții e o modificare legislativă referitoare la acordul de recunoaștere a vinovăției. În acest moment, putem aplica acest acord doar la infracțiuni care au pedepse prevăzute până în șapte ani. Am propus și în trecut ca această limită să fie mărită, pentru a da posibilitatea și procurorilor din DNA de a încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției în mai multe cazuri. Avem foarte multe dosare în care inculpații doresc să încheie acordul și nu se poate. Acordul e mereu verificat de instanţe, ceea ce e un lucru bun pentru activitatea DNA. Posibilitatea de a încheia mai multe acorduri ar degreva procurorii, dar și instanțele. Pentru că acest acord se trimite judecătorului, care verifică dacă el îndeplinește condițiile prevăzute de lege, după care îl acceptă sau nu, dar nu mai readministrăm probele, nu mai e cale de atac în care să se readministreze probe. O astfel de soluție legislativă ar degreva foarte mult procurorii și instanțele. E o soluție alternativă pe care alte state o folosesc”, a spus șefa DNA la Digi 24.
Șefa DNA a subliniat că într-un an au înregistrat 5.000 de dosare noi, un număr prea mare pentru a fi soluționat într-un singur an.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi a declarat că doar creșterea numărului de procurori din DNA nu este o soluție, pentru că și volumul de activitate crește.
„Am plecat de la volumul mare de dosare pe care trebuie să-l gestionăm anual. Dacă facem o analiză pe ultimii 5-10 ani, vedem că volumul de muncă din 2015 a fost de patru ori mai mare decât acum 10 ani și aproape dublu față de acum cinci ani. Observăm că anual dosarele DNA cresc. În 2014, procurorii au soluționat peste 4.100 de dosare. Este cel mai mare număr de dosare pe care DNA le poate soluționa într-un an. În cei 12 ani de funcționare ai PNA și DNA este cel mai mare număr de dosare. Într-un an am înregistrat peste 5.000 de dosare. Înregistrăm anual mai multe dosare decât putem soluționa într-un an. Noi ar trebui să terminăm acest stoc dacă un an și jumătate n-am înregistrat niciun dosar, ceea ce nu se poate. O soluție este suplimentarea schemei de personal. Dar nu e eficientă dacă volumul de activitate creşte în același ritm. Am spus în proiect că trebuie să găsim soluții legislative prin care să încercăm limitarea numărului de dosare”, a spus șefa DNA.
Laura Codruța Kovesi a declarat că pentru o astfel de modificare legislativă parteneri importanți sunt Parlamentul, Ministerul Justiției și Curtea Superioară a Magistraturii (CSM).
De asemenea, șefa DNA a atras atenția că atunci când vine vorba despre modificarea Codului de procedură penală și Codul penal este necesar ca cei care aplică legea să fie invitați la dezbatere.
„Parteneri într-o astfel de modificare ar putea fi Ministerul Justiției, care are doar inițiativă legislativă. Am transmis această propunere în cursul punctelor de vedere solicitate de CSM sau Ministerul Justiției când s-a discutat de modificarea Codului de procedură penală”, a spus șefa DNA.
În opinia sa, un rol important îl poate avea Parlamentul.
„Se dezbat foarte multe proiecte care vizează modificări la Codul de procedură penală. Am spus și la prezentarea raportului că îmi doresc să nu peticim justiția, ci să-i oferim instrumentele de care are nevoie. Când se dezbat legi care vizează activitatea noastră mi-aș dori să fim consultați. Cei care aplică legea sunt magistrații, procurorii, judecătorii, și ofițerii de poliție. Din păcate, am avut experiențe neplăcute pe aceste modificări. De foarte multe ori au apărut intempestiv pe ordinea de zi. Doar intervenția cetățenilor, a societății civile ne-a salvat de multe ori din a ne fi limitate anumite instrumente sau a ne fi modificate competențe”, a spus Laura Codruța Kovesi.
„Mai sunt decizii CCR date în anii trecuți și revin la 2014, când Codurile au intrat în vigoare - și atunci am avut o poziție instituțională și am spus că vor fi multe probleme prin intrarea în vigoare a acestori coduri. Am fost criticată la momentul respectiv, dar mi-am păstrat părerea. CCR a validat acea opinie. Sunt foarte multe decizii de admitere când se invocă excepții de neconstituționalitate pe Codul de procedură penală sau pe Codul penal”, a adăugat ea.
Șefa DNA spune că, dacă pentru unele dintre acestea s-au găsit soluții, alte proceduri nu au fost modificate nici acum.
„O parte dintre ele au fost rezolvate rapid. Dacă ar fi să-mi amintesc controlul judiciar, s-a dat repede ordonanță de urgență. Dar dacă ar fi să mă gândesc la decizia CCR privind procedura în camera preliminară și care a determinat creșterea volumului de activitate pentru procurorii care participă în ședințele de judecată ai DNA cu 40%, motiv pentru care a trebuit să luăm procurori care făceau investigații și să-i mutam la judiciar pentru a participa la ședințele de judecată, nici până acum această procedură n-a fost modificată”, a conchis procurorul șef al DNA.
Citiți și: