Cum s-a ajuns la expulzarea din România a tunisianului Tarek Belgacem. Motivul pentru care autorităţile i-au respins cererea de azil

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Mircea Mocanu a declarat că Tarek Belgacem a ajuns ilegal pe teritoriul României şi a depus o solicitare de azil în 2011, când în Africa de Nord era Primăvara Arabă. „Atunci au sosit un număr mare de cetăţeni din Africa de Nord şi au solicitat azil”, a spus el.

„Autorităţile române au dat dovadă de vigilenţă şi au identificat persoana şi în urmă procesării cererii de azil. Cererea a fost respinsă motivul probabil fiind că ţara de unde provenea era o ţară sigură şi persoană respectivă nu se afla într-un risc la întoarcerea în Tunisia”, a precizat şeful biroului OIM la Bucureşti.

Citiţi şi

Tunisianul împușcat la Paris fusese expulzat din România în 2011

El a subliniat că această situaţie nu înseamnă neapărat că procedurile sunt mai dure în România faţă de alte ţări: „Procedurile, chiar dacă nu sunt unificate la nivel european, sunt similare, nu sunt mai dure sau nu”.

„Autorităţile au identificat persoana respectivă având în vedere că el nu a aterizat din Tunisia direct la Bucureşti. Faptul că a trecut cel puţin prin Ungaria, Bulgaria sau Turcia. Din toate ţările astea, România l-a identificat cu şedere ilegală.

La interviu, pentru că e vorba de verificarea datelor biometrice, de verificare a istoricului persoanei respective şi ulterior decizia se ia în baza analizei persoanei respective, dar şi a ţării.

Informaţiile au fost luate în seamă când a fost identificat pentru a doua oară la un anumit număr de ani, a primit interdicţie în România timp de cinci ani. La întoarcerea în UE, tot ilegal - pentru că mai mult că sigur a intrat ilegal fie prin Spania, Franţa sau Italia -, a fost identificat în baza de date a unora din ţările respective, dacă a solicitat azil. A fost verificat în baza de date care e comună.

Faptul că a solicitat azil nu obligă statul să nu îi permită posibilitatea de a reanaliza solicitarea de azil.

În România, numărul de solicitări nu e aşa mare şi poate fi respectat termenul de 30 de zile. În alte ţări, din cauza verificărilor numeroase, durează mai mult şi în perioada asta persoană respectivă se află într-un centru deschis pe teritoriul respectiv”, a explicat Mircea Mocanu.