Cum arată șoselele de centură în Europa

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Capitala Germaniei, Berlin, are cea mai lungă centură ocolitoare din Europa, cu o lungime de 196 de kilometri.

Prima fază a construcţiei a fost între 1936 şi 1939, în timpul regimului nazist, ca parte a sistemului naţional de autostrăzi. Construcţia a fost reluată abia în 1972 de către autorităţile comuniste din Germania de Est şi a fost dată în folosinţă în 1979. Autorităţile est-germane au construit soşeaua astfel încât traficul să ocolească complet Berlinul de Vest.

Autostrada A10, cum este cunoscută centura Berlinului, are câte şase benzi pe mare parte din distanţă, şi sunt planuri să fie extinsă şi la 8 benzi pe porţiunile cele mai circulate.

Centura capitalei Italiei, Roma, are în prezent 68 de kilometri. Construcţia a început în 1948 şi durat până în 1970. Nouă ani mai târziu, şoseaua a fost extinsă la 4 benzi, iar acum are 6 benzi, câte trei pe fiecare sens de circulaţie.

Drumul, numit GRA de către italieni, este cel mai circulat din Roma, cu un trafic de peste 160.000 de maşini pe zi.

Întreţinerea costă anual 11 milioane de euro, dar spre deosebire de alte autostrăzi italiene, nu este taxată.

Madridul are mai multe şosele care funcţioneză ca centuri, dar principala este autostrada M-30, care trece nu departe de centrul istoric al oraşului.

Şoseaua, cu şase benzi şi lungă de 33 de kilometri, este cel mai circulat drum din Spania, cu un trafic zilnic de peste 300 de mii de maşini.

Construcţia a început în 1960 şi a fost finalizată 30 de ani mai târziu.

În 2004 autorităţile madrilene au considerat că autostrada nu ajută la fluidizarea traficului şi au decis mutarea ei în subteran, prin tuneluri. Bugetul proiectului era de aproape 4 miliarde de euro, dar construcţia a fost oprită în 2007, din cauza unei opoziţii puternice venite din partea activiştilor pentru mediu.

Capitala Ungariei, Budapesta are un plan ambiţios de a construi o şosea care să încercuiască oraşul, dar, din cei peste 100 de kilometri planificaţi, doar 79 sunt deschişi circulaţiei.

Primele proiecte ale unui şosele de centură pentru Budapesta au fost făcute în 1942, dar construcţia a început 1960. Ultimele tronsoane construite au fost date în folosinţă în 2012.

Până acum, costul mediu al unui kilometru a ajuns la peste 11 milioane de euro, iar pentru secţiunile cele mai noi au fost accesate fonduri europene.