CULTURA POLITICĂ. Statul, agent imobiliar pentru demnitari
Preţurile exorbitante cerute de RA-APPS nu au atras pe nimeni, aşa că acum s-a dat liber la negocieri directe cu cei interesaţi. Negocieri care, evident, nu vor fi publice şi vor pleca de la preţuri cu 30% mai mici decât licitaţiile.
După trei licitaţii eşuate, în urma cărora statul a reuşit să vândă un singur apartament RAAPPS, Guvernul trece la negocieri directe. Practic, fiecare client oferă cât vrea.
„Evaluările care s-au facut în perioada de boom imobiliar s-au dovedit nerealiste. Ideea este ca RA-APPS să nu mai rămână un agent imobiliar, ci la prețurile pieței actuale, nu la cele din 2008 sa putem instraina cat mai multe dintre imobile.
Pentru că în luna mai licitaţiile au mers prost, în iunie statul a scos la vânzare aceleaşi terenuri, case, apartamente, dar cu 10% mai ieftine decât preţul la care au fost evaluate. Reducerea cu 10% a preturilor nu i-a a adus Regiei niciun cumpărător, motiv pentru care în iulie s-a trecut la o atreia licitaţie, de această dată cu un preţ de pornire cu 20% mai mic. Analiştii imobiliari spun că, şi aşa, preţurile sunt prea mari.
Pe Calea Călăraşilor, la numărul 79, se află unul dintre cele mai scumpe apartamente scoase de RAAPPS la vânzare în Capitală la a doua licitaţie. Statul cere 260.000 de euro, fără TVA, pentru un apartament cu cinci camere, de 200 de metri pătraţi, şi o mansardă de 67 de metri pătraţi.
Preţurile nu sunt nici pe depatrte unele atractive. Pe de-o parte preţurile foarte mari, pe de altă parte promovarea acestor proprietăţi este departe de a fi una în interesul de a vinde. Se publică doar pe RA-APPS, spune Răzvan Muntean, analist al pieţei imobiliare.
Deşi Guvernul şi-a propus să strângă anul acesta 200 de milioane de lei din vânzarea imobilelor aflate în patrimoniul său, site-ul RAAPPS oferă puţine informaţii depre licitaţii celor interesaţi.
La începutul anului Guvernul a făcut publică lista celor care deţineau locuinţă RA-APPS. Printre cei care stăteau, fără să aibă acest drept, în case de protocol figurau persoane precum cântăreţul Gabriel Cotabiţă, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, cumnata lui Nicolae Ceauşescu sau europarlamentarul Adrian Severin. Cu toţii plăteau chirii derizorii, deşi locuiau în case de sute de metri pătraţi.
Guvernul a anunţat că toţi cei care nu au dreptul la locuinţa RA-APPS vor fi evacuaţi. Nicunul dintre cei menţionaţi nu a părăsit însă locuinţa de la stat.
În timp ce Guvernul îşi propune să aducă bani la buget din locuinţele RA-APPS, aleşii oferă demnitarilor tot mai multe privilegii. La final de sesiune, parlamentarii au modificat Ordonanţa prin care Guvernul a restrâns numărul celor care au dreptul la o locuinţă de serviciu din fondul de protocol. Cei mai câştigaţi după modificarea Ordonanţei de Guvern au fost secretarii de stat. Aceştia urmau să primească o locuinţă de serviciu de la RA-APPS pentru doar trei luni.
Aleşii au întors la 180 de grade legea şi le-au dat tuturor demnitarilor dreptul să deconteze chletuielile cu întreţinerea şi chiria pe toată durata mandatului. În plus, au fost introduse noi categorii care beneficiază de cazare plătită de stat. Înalţii funcţionari publici, magistraţii şi subsecretarii de stat.
Premierul a fost deranjat de mărinimia deputaţilor.
„Aş fi preferat să fie generoşi de la ei, nu de la mine, de la Guvern. Să facem eforturi să vindem cât mai repede spaţiile de la RA-APPS, ca să nu mai aibă unde să stea toţi cei care i-au înduioşat pe parlamentari”, a spus Victor Ponta.
În acest moment sunt 147 de locuinţe de serviciu. Chiriile variază între 160 şi 1.800 de lei. Cele mai multe sunt deţinute de angajaţii Curţii de Conturi.
Zestrea RAAPPS numără aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, toate moştenite din regimul comunist.
Invitat la Cultura Politică, Ion Radu Zilișteanu, expert imobiliar, spune că demersul RA-APPS a pornit cu stângul, deoarece momentul este nepotrivit: „S-ar putea să fie chiar apogeul crizei”, crede profesorul de economie.
În plus, arată el, strategiile de marketing care au fost folosite pentru a încerca să vândă locuințele RA-APPS au fost „extrem de prost gândite”.
Unul din motive este că anunțurile au fost publicate pe site-ul RA-APPS, care nu are suficient de mulți vizitatori.
Strategia corectă ar fi fost aceea de a publica ofertele pe site-uri imobiliare, unde vizitatorii intră fiind interesați de astfel de imobile
În plus, mai spune analistul, „evaluările care s-au făcut pentru aceste imobile sunt deja destul de vechi și nu mai au legătură cu prețurile practicate pe piața imobiliară românească”.
Un alt motiv pentru care licitațiile au eșuat a fost faptul că nu s-a apelat la consultanți imobiliari.
„Practic, RA-APPS a încercat să vândă imobilele ca și cum ar fi vândut niște televizoare sau orice altceva. Există strategii de marketing specifice pieței imobiliare pe care le-ar fi putut încerca”, explică Radu Zilișteanu.
Cât despre varianta negocierilor directe, expertul spune: „Având în vedere lipsa de transparență cu care a fost făcută toată această acțiune, s-ar putea să existe și niște interese ascunse, cu dedicație”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
