„Coliva se face când este comemorarea, în 16 martie, aici e sărbătoarea spiritului Constantin Brâncuşi”, spune Laurian Stănchescu, scriitor.
Scriitorul Laurian Stănchescu a propus, în urmă cu 5 ani, ca 19 februarie, aniversarea zilei în care s-a născut marele sculptor, să devină ziua naţională Brâncuşi. Nu se aştepta la colivă şi sobor de preoţi la cea de-a 140 aniversare.
„Noi nu-l inmormântăm pe Constantin Brâncuşi de ziua lui, dar se pare că oamenii îl inmormântează pe Brâncuşi de ziua lui, sunt revoltat, absolut revoltat”, adaugă Laurian Stănchescu.
Cei prezenţi au înţeles fiecare în stil propriu evenimentul la care au asistat.
„Sculptorul roman Constantin Brancusi trebuie să fie comemorat si trebuie să ne păstrăm valorile în ţară”, spune o participantă la eveniment.
„Stiu că i-a trimis buncii mele nişte bani, înainte să se căsătorească, pentru că o iubea mai mult, a venit de foarte puţine ori în ţară, a ţinut legatura cu fraţii lui”, spune Maria Ploştinaru, stră-strănepoata lui Constantin Brâncuşi.
„Pentru orice oltean Masa Tăcerii reprezintă masa de despărţire a soldatului român care pleacă la oaste să îşi servească ţara”, spune Otilia Sava, secretar de stat MAPN.
Cea mai importantă operă din România a lui Constantin Brâncuşi este ansamblul monumental Calea Eroilor, inaugurat în octombrie 1938. A fost realizat ca omagiu dus eroilor căzuţi în primul râzboi mondial. Ministerul Culturii încearcă pentru a doua oară să introducă Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana fără sfârşit în patrimoniul UNESCO, după ce anul trecut dosarul a fost retras, deoarece a fost realizat cu greşeli.