Potrivit ziarului Cuget liber, muzeul este un fel de struţo-cămilă. Primeşte bani de la stat prin Consiliul Judeţean, dar are şi o anumită capacitate de autofinanţare - dată de calitatea sa de prestator de servicii (în care se încadrează lucrările de descărcări de sarcină arheologică). Astfel, la stabilirea bugetului pe anul acesta Consiliul Judeţean a pus 800.000 lei iar muzeul şi-a luat angajamentul, în în baza contractelor semnate şi aflate în derulare, că va produce 3.500.000 lei.
Ceea ce nu s-a avut însă în vedere a fost faptul că beneficiarii lucrărilor de descărcare de sarcină arheologică de pe autostrada Cernavodă - Constanţa şi centura ocolitoare, adică Grupul Astaldi - FCC Construction şi CNADR, nu vor plăti facturile emise de muzeu pentru serviciile prestate. În schimb, muzeul a trebuit să plătească TVA-ul aferent, deşi nu a încasat niciun ban.
Pentru jurnalista Paula Tudor, semnatara articolului din Cuget liber, ceea ce se întâmplă la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa denotă indiferenţa statului faţă de cultură.
„S-a ajuns aici pentru că muzeul, deşi instituţie de stat, a fost forţat de subfinanţare să se bazeze pe banii pe care trebuia să-i primească din contractele cu terţii. Adică a fost forţat să se comporte ca un SRL. Au reuşit să se descurce anul trecut în aceleaşi condiţii. S-au bazat pe contractele de descărcare de sarcină arheologică la Autostrada Soarelui. (...) Oamenii chiar lucrează pentru salvarea şi îmbogăţirea patrimonioului naţional. Statul dă impresia că nu-i pasă de istorie şi de cultură, atâta timp cât nu face nimic penttru a-i salva din această situaţie”, a spus jurnalista la „Revista presei”, emisiune difuzată de Digi 24.
Pentru ca, totuşi, salariile să poată fi plătite, muzeul a emis o altă factură, având promisiunea că beneficiarul o va plăti în cel mult două săptămâni.