Condiţii mai dure pentru străinii care vor să cumpere teren în România

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Iniţiatorul legii spune că străinii trebuie să fie asociaţi într-o firmă cu cel puțin 30% capital românesc, dar această prevedere poate fi ușor ocolită dacă, de exemplu, același investitor deschide o societate comercială înregistrată în România. Se poate astfel asocia cu propria firmă.

„Au obligaţia de a cultiva terenul în termen de șase luni, de a nu-i schimba destinaţia, profilul principal trebuie să fie agricultura, să nu desfăşoare activităţi prin intermediul unor societăţi offshore”, spune deputatul Daniel Gheorghe, iniţatorul proiectului de lege.

Dar printre fermierii români cererile sunt mult mai drastice.

„E foarte important ca fermierul român să aibă drept de preempţiune, să fi desfăşurat activităţi agricole în România pe o perioada de trei ani, să aibă pregătire profesională”, spune Emil Dumitru, preşedinte ProAgro.

„E adevărat că nu mută pământul de aici, e adevărat că nu îl mută, dar în condiţii deosebit de grele îţi va duce toată producţia afară sau toţi banii de pe ea”, spune Dimitrie Muscă, directorul unui combinat agroindustrial din Arad.

Datele Ministerului Agriculturii, la nivelul anului trecut, arată că au fost avizate tranzacţii pentru o suprafaţă de 140.000 de hectare, cifre care nu includ însă tranzacţiile făcute de firme.

Până în 2014, aproape un milion de hectare de teren erau lucrate de firme cu acţionariat străin, iar în judeţe precum Arad sau Călăraşi, aproape jumătate din suprafaţă este deţinută de astfel de firme.