Clima temperat continentală din manuale devine o amintire. Fenomenele meteo extreme din România ultimilor ani
În ultimii doi ani, fenomenele meteo extreme au depăşit record după record în România. Au ţinut pasul şi avertizările specialiştilor, astfel că a crescut numărul de coduri portocalii şi coduri roşii atât pentru vreme caniculară, cât şi pentru viscol. Asistăm chiar în această perioadă la schimbări bruşte de temperatură, cu diferenţe chiar şi de 20 de grade de la o zi la alta.
Clima temperat continentală din manualele de geografie se transformă în amintire. Dacă luăm un exemplu oarecare, vedem că pe 17 ianuarie 2014 ne pregăteam de primăvară, pentru că termometrele arătau aproape 10 grade Celsius. O săptămână mai târziu, vremea s-a schimbat radical: meteorologii au emis avertizare cu cod roşu pentru viscol.
După ninsori abundente, vântul a suflat cu peste 70 de kilometri pe oră şi a scăzut mercurul din termometre la -23 de grade Celsius. Iar perioadele de vreme aspră au continuat să alterneze cu cele nefiresc de blânde.
„Am avut primele trei luni ale acestui an cu o abatere deosebit de ridicată a temperaturilor faţă de mediile climatologice, ceea ce înseamnă temperaturi mult mai ridicate decât normal pentru toate cele trei luni, primele trei luni ale acestui an, ceea ce în sine reprezintă un record pentru ţara noastră”, spune în acest context directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu.
Schimbări neobişnuite pentru România s-au produs şi pe termen scurt, de la zi la noapte. Dacă pe 4 aprilie în sudul ţării erau 25 de grade, a doua şi a treia zi, în aceeaşi zonă, temperatura abia dacă a atins 12 grade Celsius. Iar duminică, 6 aprilie, a fost cea mai rece zi din ultimii 53 de ani. Aceste modificări bruşte de temperaturi pot provoca grindină, secetă, ninsori abundente, ger năprasnic sau inundaţii. Mai mult, „în două decenii, ele pot deveni necontrolabile prin intensitate dacă nu se iau măsuri de adaptare”, arată climatologul Roxana Bojariu. Una dintre ele ar fi ca dezvoltarea localităţilor să nu se mai facă în zonele inundabile, arată specialistul.
Într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, România se situează pe locul 82 din 173 de ţări din punctul de vedere al vulnerabilităţii în faţa schimbărilor climatice. „Dacă în alţi ani ne puneam problema ca vara să ne păzim de incendii datorită temperaturilor foarte ridicate, şi în special acţiunii omului în zona agricolă, şi iarna, în lunile clasice de iarnă, să ne pregătim pentru a acţiona conform specificului de temperaturi scăzute. Acum, în decembrie ne pregătim să... sau gândim că o să fie cumva ca toamna, iar în martie ne pregătim de zăpezi nemaipomenite”, arată Eugen Vişan, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Anul trecut, meterologii au emis aproape 2500 de avertizări pentru fenomene periculoase imediate, iar în 2012 un număr record de 22 de avertizări cu cod portocaliu.
Aceste fenomene sunt doar vârful icebergului, spun însă specialiştii. Pe termen lung, până în 2050, se vor simţi efecte puternice la nivel mondial. Recoltele de porumb, orez şi grâu - de exemplu, vor fi mai mici cu până la 25% din cauza schimbărilor climatice, spun specialiştii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
