Familia Uţă din Caracal era una foarte înstărită cu un secol în urmă, datorită afacerilor cu cereale. Membrii familiei au ridicat o clădire impunătoare în centrul oraşului.
„Avea camere foarte mari, avea o sufragerie de 30 de metri pătrați, avea holuri foarte mari, un beci foarte mare, ulterior transformandu-se in clădire socială”, spune muzeograful Sabin Popovici.
După Revoluţie, primăria a cumpărat conacul. Acum trăiesc aici 40 de chiriaşi, în mizerie şi sărăcie şi chiar alături de animale.
Abia acum, când conacul a ajuns o ruină, primăria s-a gândit să îl introducă în programul de reabilitare a clădirilor-monumente istorice. O decizie care i-a înfuriat însă pe actualii locatari.
„Sunt probleme generale pe care le avem cu minoritățile rome, e vorba de curățenie, zgomot, gălăgie, oameni care nu sunt integrați in viața municipiului Caracal”, spune Eduard Ciocăzanu, primarul din Caracal.
Altă clădire lăsată în paragină este fostul sediu al Regiei de Administrare a Domeniului Public din Craiova. În imobilul construit în 1880, au funcţionat multă vreme Băile Comunale.
Clădirea este retrocedată. Actualul proprietar, însă, n-a investit nimic în imobil.
Doar proprietarul poate solicita includerea imobilului în programul de refacere a clădirilor de patrimoniu. Astfel de proiecte pot primi finanţări de la Uniunea Europeană, care pot ajunge până la 98% fonduri nerambursabile.