Cetatea Pelendava, descoperită din întâmplare. Arheologii credeau că ruinele aparţin unor vechi chilii

Un mal de pământ s-a prăbușit peste patru muncitori

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Neindoielnic, modul cum au fost realizate, dimensiunile şi faptul că pe suprafaţă au fost trasate dâre cu degetele înainte de ardere atestă calitatea lor de lucru roman.

Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei, a avut ideea să verifice ruinele din curtea Mânăstirii Coşuna, din cartierul craiovean Mofleni. Acestea au fost scoase la lumină de cutremurul din 77, iar călugării şi istoricii de atunci au tras concluzia că aparţin unor vechi chilii mănăstireşti. Au aflat abia acum că nu era aşa.

„Temelii de această factură realizate cu o asemenea grosime aparţin în mod special epocii romane, cel mai probabil este vorba despre Pelendava romană”, a spus Dorel Bondoc.

Specialiştii declară că au avut noroc că cei din conducerea mănăstirii au avut grijă să conserve vestigiile. Acestea au fost protejate de intemperii cu un acoperiş comandat în 1986 de conducerea Partidului Comunist Român.

„Ioan Traian Ştefănescu, care pe vremea aceea era prim secretar al judeţului Dolj, a venit într-o seară şi a văzut cum erau şi atunci a luat o hotărâre ca aceste ziduri să fie protejate cât mai bine”, a spus Constantin Popescu, fost director la seminarul teologic Mofleni.

Conducerea Muzeului Olteniei nu are o explicaţie de ce, timp de 30 de ani, nu s-au mai făcut cercetări în zonă. Mai ales că în ultimii opt ani au mai avut în plan să studieze aşa zisele ruine ale chiliilor.

„Mai toate muzeele au foarte puţini arheologi şi aceşti arheologi au zone mari pe care trebuie să le verifice. S-a întâmplat acum să facem o verificare de rutină, ne-am uitat mai atent la această temelie şi am constatat că este romană”, a perecizat Florin Ridiche,-directorul Muzeului Olteniei.

Muzeul şi Mitropolia Olteniei vor să stabilească acum un plan pentru a continua cercetările şi săpăturile în zona unde se presupune că pot fi scoase la lumină mai multe vestigii ale Pelendavei. Cetatea a fost vechea capitală a unui trib dacic.