Descoperire istorică din întâmplare

Descoperire istorică de mare valoare făcută din întâmplare. Timp de 30 de ani ruinele din curtea Mănăstirii Coşuna din Craiova au fost considerate de specialişti rămăşiţe ale unor vechi chilii. Zilele trecute, o echipă de arheologi, la o verificare în teren în curtea mănăstirii, a descoperit că de fapt chiliile sunt fortificații romane ale Cetăţii Pelendava, veche de 2.000 de ani.

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei, a avut ideea să mai verifice ruinele din curtea Mănăstirii Coşuna din cartierul craiovean Mofleni. Acestea au fost scoase la lumină de cutremurul din `77, iar călugării şi istoricii de atunci au concluzionat că aparţin unor vechi chilii mănăstireşti. Noile săpături confirmă însă că este vorba de Cetatea Pelendava.

„Temelii de această factură realizate din cărămizi romane şi cu o asemenea grosime aparţin în mod special epocii romane. Cel mai probabil este vorba despre Pelendava romană”, a spus Dorel Bondoc, arheolog Muzeul Olteniei.

Specialiştii se bucură că măcar conducerea mănăstirii s-a îngrijit de conservarea vestigiilor. Ele sunt protejate de intemperii cu un acoperiş comandat în 1986 de conducerea Partidului Comunist Român.

„Ioan Traian Ştefănescu, care pe vremea aceea era prim-secretar al judeţului Dolj, a venit într-o seară aici şi a văzut cum erau descoperite şi atunci a luat o hotărâre ca aceste ziduri să fie acoperite, să fie protejate cât mai bine”, a spus Constantin Popescu, fost director Seminarul Teologic Mofleni.

„Încurajăm demersul specialiştilor de a redescoperi aceste vestigii de o valoare incontestabilă”, spune Cristian Sticulescu, directorul Seminarului Teologic Mofleni.

Conducerea Muzeului Olteniei nu are o explicaţie de ce timp de 30 de ani nu s-au mai efectuat cercetări în zonă. În ultimii 8 ani au mai avut în plan să studieze aşa-zisele ruine de chilii, dar momentul care a dus la marea descoperire a venit abia acum.

„Mai toate muzeele din România au foarte puţini arheologi şi aceşti arheologi au zone extrem de mari pe care trebuie să le verifice (...) S-a întâmplat acum să facem o verificare de rutină, ne-am uitat mai atent la această temelie şi am constatat că într-adevăr este romană”, a spus Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei.

Arheologii stabiliseră deja mai demult că fundaţia şi pardoseala bisericii din Mănăstirea Coşuna sunt construite cu cărămizi romane luate cel mai probabil de la fortificaţia Pelendava. Muzeul şi Mitropolia Olteniei vor să stabilească acum un plan pentru a se continua cercetările şi săpăturile în zona unde se presupune că vor fi scoase la lumină mai multe vestigii ale Pelendavei.