Cele cinci schimbări esențiale pe care le propune reforma administrației publice propusă de Cioloș

Data publicării: 12.04.2016 19:01

Pachetul de legi privind administraţia a identificat ca probleme excesul de numiri temporare, dilentatism în politizarea administraţiei, instabilitatea sistemul de recrutare depăşit bazat exclusiv pe memorarea legislaţiei și costul ridicat al administraţiei locale în ţară.

Principalele propuneri:

1. Reînfiinţarea Institutului Naţional al Administraţiei (INA) care va avea ca atribuții:

„Stabilirea de standarde de calitate pentru oferta de formare aflată în gestiunea sa; Dezvoltarea/stabilirea unui pachet/portofoliu principal de cursuri/programe de formare/perfecționare profesională necesare pentru profesionalizarea personalului din administrația publică, pe baza nevoilor de formare a acestuia;

Implementarea unui mecanism prin care orice furnizor de formare profesională poate realiza programe de perfecționare profesională pentru administrația publică, însă pe baza unor tematici și a unei curricule stabilite de Institutul Național pentru Administrație;

Dezvoltarea, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), a unei metodologii privind asigurarea certificării și recunoașterii competențelor dobândite prin cursurile/programele de formare/perfecționare organizate fie direct de/cu participarea INA; totodată, se poate avea în vedere conferirea INA a rolului de recunoaștere a certificatelor/diplomelor emise, fie de alți furnizori de formare din piață pe domenii de interes pentru personalul din administrația publică;

Posibilitatea ca, în viitor, INA să organizeze inclusiv programe de master sau doctorat, în calitate de școală doctorală, în domeniul administrației publice”, se arată în documentul obținut de Hotnews.

2. Introducerea concursului naţional de intrare în sistem, recrutare apoi pe posturi şi sistem de carieră cu trei grade, rotaţia pe posturi sensibile

În acest sens, Guvernul propune spre dezbatere şi discuţie trei scenarii în modul în care să se poată redefini această relaţie între nivel de decizie politică şi nivelul de execuţie administrativă.

Un prim scenariu ar presupune alăturarea subprefecţilor şi prefecţilor la categoria de demnitari şi, de la director general în jos, înalţi funcţionari şi funcţionari publici, recrutaţi strict pe criterii de competenţă şi obiectivitate.

Scenariul doi, în care s-a coborât cu numiri, cu asumare politică şi la nivel de director general şi director de deconcentrate, însă directorii generali şi directorii de deconcentrate ar rămâne funcţionari publici activi pe perioada pe care îşi asumă mandatul şi pasivi în restul perioadei, însă cu menţiunea că ei pot rămâne în corpul funcţionarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiţia că o să continue programele de formare şi că dau anumite examene de competenţă periodice, o dată pe an sau la doi ani.

Al treilea scenariu, care este statu-quo-ul îmbunătăţit, adică nivel de ministru şi secretar de stat asumat politic şi, de acolo în jos, nivel de funcţionari recrutaţi strict pe bază de competenţe, fără asumare politică.

3. Directorii din ministere să fie funcţionari publici apolitici. Totodată, şi directorii din deconcentrate să fie apolitici. Miniştrii, secretarii de stat, prefecţii sau subprefecţii să fie numiţi politic.

4. Strategia preventivă anticorupție

„Susținerea integrității în funcția publică prin publicarea generalizată de informație în mod automat (din principiu), mai ales în zonele sensibile: achizițiile publice, investițiile publice, rezultatele detaliate (plăți) ale execuțiilor bugetare, evaluările preliminare și analizele detaliate ale impactului politicilor publice, rapoartele de monitorizare și evaluare ex-post a politicilor publice.

Introducerea de standarde etice reglementate, actualizate, pentru toate categoriile de funcții din administrație, şi unificarea ulterioară a regulilor generale privind etica și integritatea în exercitarea funcțiilor din administrație într-un singur document-cadru, cu caracter normativ, și publicarea informației.

Definirea, în baza unor criterii și proceduri clare, a așa-numitelor „funcții sensibile”, și stabilirea unui sistem coerent de evidență și management centralizat al acestora”, conform documentului citat de Hotnews.

5. Furnizarea serviciilor publice de calitate, accesibile, conform nevoilor consumatorilor

„Stabilirea de standarde minime de calitate și de costuri a serviciilor publice împreună cu un sistem de monitorizare și evaluare. Îmbunătățirea accesului la servicii publice, cu o atenție deosebită acordată mediului rural.

Dezvoltarea sistemelor IT care să susțină furnizarea serviciilor publice, atât la nivel central, cât și local – dezvoltarea conceptului de e-government. Clarificarea sistemului instituțional al furnizării serviciilor de egovernment, în special problemele de coordonare și inter-operabilitate. Raționalizarea platformelor/ sistemelor ITC deja elaborate în vederea utilizării lor la potențialul maxim înainte de luarea deciziei de finanțare a unor noi platforme/ sisteme ITC.

Simplificarea și reducerea birocrației în raport cu cetățenii – scăderea costurilor administrative induse acestora. Procesul se va referi atât la legislația existentă – debirocratizare, cât și la evaluarea noii legislații din această perspectivă, astfel încât să nu producă costuri administrative suplimentare cetățeanului.

Simplificarea și reducerea birocrației în raport cu mediul de afaceri – reducerea costurilor administrative induse acestuia în aceeași perspectivă ca pentru cetățeni. Introducerea testului IMM (cât de mult activitatea acestor companii poate fii influențată negativ) în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative. Simplificarea și reducerea birocrației intra-administrative – generalizarea sistemelor de intra-net și de management automat al documentelor”, se arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte administraţia publică centrală, în pachetul de reformă se propune, în primul rând, o definire clară a mandatelor şi a responsabilităţilor la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici şi procesului de implementare a politicilor în cadrul instituţiilor centrale, o redefinire, în acest context, a rolului cabinetelor de miniştri şi de secretari de stat, care ar trebui să îşi asume un rol în această parte de elaborare a politicilor şi de urmărire a implementării, pentru a asigura urmărirea şi asumarea politică a implementării programului de guvernare, roluri clar definite pentru principalele instituţii care au funcţii intersectoriale în cadrul guvernului.

În ceea ce priveşte administraţia publică locală, a fost identificat ca problemă faptul că sunt multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să îşi asigure, să îşi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare.

Pachetul de legi propune să se continue procesul de descentralizare, care să se refere la acele funcţii prin a căror furnizare de către autorităţile locale se obţin beneficii pentru cetăţeni, şi la implementarea unor mecanisme de transparenţă şi de participare cetăţenească.

Cioloș: Guvernul și-ar putea asuma răspunderea pe pachetul de legi privind reforma administrativă

Premierul Dacian Cioloș a precizat că Guvernul și-ar putea asuma răspunderea, în iunie, pe pachetul de legi care vizează reforma administrativăm, relatează Agerpres.

De asemenea, prim-ministrul a subliniat că nu toate legile vor fi noi ci for fi modificate legi care deja există.

„Pachetul acesta (de legi privind reforma administrației publice — n.r.) nu înseamnă că vom veni cu legi noi de la A la Z. Vor fi modificări ale unei legislații care deja există. Și aici varianta cea mai rapidă prin care le-am putea adopta, în măsura în care discuția asta și cu partidele din Parlament ne iese, este să mergem în iunie sau pe o procedură accelerată de adoptare în Parlament sau chiar cu o procedură de angajare a răspunderii în luna iunie în Parlament, în așa fel încât, odată decizia luată, să putem să o aplicăm cât mai repede. E una din variantele de lucru. E o formă în care spunem: "ăsta e un proiect important al Guvernului, a fost discutat cu partidele", pentru că nu ieșim cu surprize, de asta am și lansat dezbaterea de pe acum, ca să știe oamenii despre ce e vorba", a explicat premierul.

El a precizat că Executivul va lua decizia asupra formei finale a legii pe care o va înainta Parlamentului în urma dezbaterii publice.

„Ideea cu scenariile nu înseamnă că vom merge la vot cu trei scenarii și că le vom cere politicienilor să aleagă. (...) Noi ne vom asuma un proiect de lege sau un pachet de modificări legislative care vor merge pe o singură variantă, care va fi alegerea Guvernului și aceea și-o va asuma Guvernul în urma discuțiilor pe care o să le avem cu funcționarii care au experiență, cu dumneavoastră care exprimați opinii diferite din părți ale societății diferite, cu societatea civilă mai mult sau mai puțin specializată pe domeniul acesta, cu partidele. Ideea de scenariu e de a da spațiu de dezbatere", a explicat premierul.