CE: Cum respectă România statul de drept și independența justiției
Comisia a arătat că România nu a îndeplinit în totalitate cele zece recomandări specifice menite să contribuie la soluționarea controverselor privind statul de drept și independența judiciară.
„Guvernul României a confirmat Comisiei că va pune în aplicare aceste recomandări. Comisia a monitorizat îndeaproape progresele înregistrate cu privire la aceste puncte, în funcție de obiectivele de referință stabilite în cadrul deciziei privind MCV”, arată documentul CE.
„Evaluarea arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei care vizau restabilirea statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Deși Constituția și rolul și hotărârile Curții Constituționale au fost respectate, angajamentele privind independența sistemului judiciar și privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public și a DNA-ului”, se arată în raportul CE.
Pe aceeaşi temă:
Leonard Orban: Mă aştept la un raport mixt, cu accent pe îndeplinirea recomandărilor din vară
Cătălin Predoiu: Mi-e teamă că raportul MCV va fi un tablou pictat cu tonuri sumbre
Ponta despre raport: „Asta e justiția după patru ani și zece luni cu domnul Băsescu”
ÎNAINTE DE MCV. Guvernul susține că și-a îndeplinit toate promisiunile față de Comisie
Principalele îngrijorări ale Comisiei
Respectarea ordinii constituționale
„Abrogarea Ordonanței de urgență nr. 41 a asigurat respectarea hotărârilor Curții privind cvorumul necesar în caz de referendum. Faptul că hotărârea definitivă a Curții Constituționale privind valabilitatea referendumului din data de 29 iulie a fost respectată a fost un semnal important că normele constituționale nu mai erau puse sub semnul întrebării”.
„Un alt motiv de preocupare a fost recurgerea la ordonanțe de urgență, o preocupare împărtășită de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. Utilizarea acestei competențe la începutul lunii iulie a jucat un rol important în ceea ce privește preocupările legate de eludarea normelor constituționale. Guvernul României s-a angajat să recurgă la ordonanțe de urgență strict în situațiile prevăzute de Constituție și numai în caz de urgență. În ultimele luni au existat mai puține motive de preocupare cu privire la acest aspect, iar începerea activității unui nou Parlament, cu o majoritate clară, ar trebui să contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare.”
Numirea Avocatului Poporului
„Parlamentul a numit noul Avocat al Poporului în ianuarie 2013. Întrucât noul Avocat al Poporului a primit sprijinul deplin al coaliției aflate la guvernare, dar nu și pe cel al opoziției, va fi deosebit de important ca acesta să dovedească, în acțiunile sale, că se poată ridica deasupra partizanatelor politice. Avocatul Poporului are un rol important în ceea ce privește protejarea echilibrului instituțional al sistemului și, în special, are misiunea de a controla competențele executivului de a legifera prin ordonanțe.”
„Rezumând cele de mai sus, locul Constituției și al Curții Constituționale a fost restabilit, în conformitate cu recomandările Comisiei. Cu toate acestea, este esențial ca Președintele, noul Guvern și noul Parlament să garanteze stabilitatea ordinii constituționale și toate partidele politice ar trebui să depună eforturi pentru reducerea polarizării sistemului politic.”
„În perioada premergătoare alegerilor a existat, de asemenea, o discuție cu privire la o posibilă modificare a Constituției. Este important ca procesul de reformă constituțională să se deruleze în condiții de respectare deplină a valorilor fundamentale, cum ar fi respectarea statului de drept și a separării puterilor. Aceasta include respectarea în continuare a Curții Constituționale în calitatea sa de garant al supremației legii fundamentale, precum și independența și stabilitatea instituțiilor judiciare, inclusiv a organelor de urmărire penală. Este, de asemenea, important ca dezbaterii cu privire la eventualele reforme să i se acorde suficient timp și un caracter suficient de deschis pentru a se putea ajunge prin procedura constituțională corespunzătoare la cel mai larg consens posibil. În acest context este, de asemenea, esențial să se dea asigurări instituțiilor judiciare cu privire la faptul că le este garantată independența și să se evite speculațiile care generează un climat de instabilitate.”
Independența sistemului judiciar
„În timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a lipsei de respect pentru independența sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire.”
„Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivație politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătorești: pentru aceasta este necesar ca toți membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora.”
Rolul și presiunile presei
„Comisia ar dori, de asemenea, să atragă atenția asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național al Audiovizualului. Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente.”
Numirea procurorului general și a procurorului-șef al DNA
„Eficacitatea și imparțialitatea anchetelor penale trebuie să fie menținute sub viitoarea conducere. Prin urmare, Comisia consideră că este esențial să se numească o nouă conducere a Ministerului Public și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care să poată demonstra independența, integritatea și profesionalismul necesare pentru a se bucura de încrederea publicului și a continua să aibă rezultate eficiente.”
„Raportul a subliniat în acest context necesitatea ca numirea unui nou Procuror General și a unui nou Procuror șef al DNA să fie atât un proces deschis și transparent, cât și unul în cadrul căruia să fie aleși candidați având competențe specifice, integri și cu rezultate în acțiunea anticorupție. Procesul a fost inițial grăbit și nu a inspirat încredere corpului magistraților. Ministrul Justiției a prelungit ulterior termenele și a adus o serie de îmbunătățiri procedurale, însă doar un număr restrâns de candidați și-au depus candidatura. Cei doi candidați care au parcurs cu succes etapele acestui proces nu au reușit să obțină avize favorabile din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și au fost respinși, în cele din urmă, de către președinte. Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidați de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis și transparent și, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esențiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obțină încrederea publicului.”
Integritatea miniștrilor și parlamentarilor
„Persoanele aflate în funcții de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autoritățile judiciare constată că această condiție nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătorești implică, de asemenea, o lipsă de respect față de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia și-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât și Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu.”
„În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenția Națională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniștri și înalți funcționari nu au dus la demisia acestora. Noul Guvern și-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupției, dar, dintre persoanele nou-numite în funcția de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupție. În recomandările sale din luna iulie, Comisia și-a exprimat speranța că miniștrii vor da un exemplu în ceea ce privește respectarea aspectelor legate de integritate: același lucru este așteptat și în ceea ce privește acuzațiile de corupție. Este esențial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcții ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerințele constituționale, inclusiv suspendarea din funcția de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate.”
„În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câștigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzații de corupție. Prezumția ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituționale instituite, organele de urmărire penală să își poată desfășura activitatea în același mod ca în cazul celorlalți cetățeni. Claritatea și caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalități de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu.”
Noul statut al parlamentarilor
„În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunității în cazurile de percheziție, arestare sau reținere a acestora și de urmărire penală a foștilor miniștri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a procedurii în Parlament și furnizarea unei justificări complete atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea. Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potențialelor incompatibilități ale funcționarilor aleși și numiți.”
Respectarea hotărârilor judecătorești
„În ceea ce privește abordarea Parlamentului, contestarea de ordin mai general a hotărârilor judecătorești, care s-a înregistrat într-un anumit caz (senatorul Mircea Diaconu – n.r.), a reprezentat o preocupare majoră: CSM a trebuit să sesizeze Curtea Constituțională pentru a se asigura că Parlamentul execută efectiv o hotărâre definitivă a Înaltei Curți. Se speră că noile proceduri vor preveni repetarea unor astfel de probleme.”
Recomandările Comisiei la acest capitol
„Comisia salută măsurile pozitive adoptate din luna iulie, dar consideră că mai sunt multe de făcut pentru a pune în aplicare pe deplin recomandările sale. Începerea mandatului unui nou Guvern și a unui nou Parlament oferă o ocazie excelentă de a consolida aceste măsuri și de a aborda punctele nesoluționate încă. Principiile care stau la baza recomandărilor Comisiei de a proteja statul de drept și capacitatea sistemului judiciar de a pronunța hotărâri fără să existe ingerințe vor rămâne pe viitor în centrul abordării Comisiei”, se arată în document.
„Va fi important să se respecte în continuare competențele și hotărârile Curții Constituționale și să se asigure conformitatea deplină cu toate cerințele constituționale pentru a garanta funcționarea pluralistă a democrației din România și a reduce polarizarea acesteia. Va fi, de asemenea, important să se asigure faptul că procesul de reformă constituțională respectă pe deplin statul de drept, separarea puterilor în stat, independența și stabilitatea sistemului judiciar, bazându-se, totodată, pe consensul cel mai larg posibil”, atrag atenția oficialii europeni.
Potrivit documentului CE, noul Guvern și-a făcut deja cunoscut angajamentul față de independența sistemului judiciar și supremația statului de drept în cadrul Acordului instituțional de colaborare dintre președinte și prim-ministru.
În raport se recomandă însă că acest acord interinstituțional ar trebui să fe urmate de măsuri suplimentare.
- Introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerințe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante;
- Revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință;
- Asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului;
- Necesitatea ca noul Avocat al Poporului (Crișu Anastasiu – n.r.) să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate și independență, precum și de o abordare imparțială;
- Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează și asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată;
- Utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
