Cauzele tragediei din Apuseni: vremea rea și decizii eronate ale comandantului
ACTUALIZARE 15.10. Copilotul avionului care s-a prăbușit în Apuseni a spus astăzi că i-a sugerat lui Adrian Iovan, care era comandantul zborului, să aterizeze la Sibiu, deoarece motoarele erau givrate, dar că Adrian Iovan nu a fost de acord, probabil și pentru că vremea, la Sibiu, era mai bună.
El a mai spus că nu știa că în rezervoare se afla prea mult combustibil, fapt care, potrivit comisiei de anchetă, a îngreunat situația.
Copilotul Răzvan Petrescu pilota avionul în timp ce Adrian Iovan făcea degivrarea motoarelor.
„După trecerea Carpaților Meridionali, unde am avut reper vizual cu solul, am observat că am trecut undeva destul de jos, aproape de sol, și atunci am sugerat să aterizăm pe Sibiu, să abandonăm misiunea. Dumnealui nu mi-a acceptat ideea și a hotărât să continue misiunea”, a povestit el.
„Un copilot nu e niciodată în măsură să-l tragă la răspundere pe comandant”, a mai spus copilotul.
Răzvan Petrescu a fost rănit grav în urma accidentului din Apuseni. El a fost spitalizat timp de o lună și a suferit apoi mai multe intervenții chirurgicale.
Între timp, el s-a întors la manşă, dar nu pentru a pilota, ci pentru a-i antrena pe tinerii piloți.
ACTUALIZARE 13.50. Sorin Ianceu, unul dintre supraviețuitorii tragediei, spune că era conștient, în timpul zborului, de givrajul motoarelor și de faptul că vremea rea pune probleme aparatului.
„Avionul cobora, iar Adrian Iovan făcea manevre de degivrare când la un motor, când la celălalt”, a povestit el.
Medicul nu a dorit să comenteze concluziile anchetei potrivit cărora de vină pentru prăbuşirea aeronavei au fost și decizii eronate luate de comandantul de zbor.
„Într-un fel sau altul ne-am asumat cu toții acest zbor. Importanța misiunii s-ar putea să-i acorde pilotului circumstanțe atenuante pentru deciziile luate în timpul zborului (...) S-a comportat ca un profesionist până în ultimul moment”, a spus medicul.
ACTUALIZARE 13.15. Vremea rea şi mai multe decizii eronate ale comandatului de zbor Adrian Iovan au dus la prăbuşirea aeronavei în Munţii Apuseni, acum doi ani. Experţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile au prezentat astăzi raportul despre cauzele tragediei.
„E de remarcat că la 14.35.59, pe radarul de control al controlorului de trafic, pe consola lui, s-a declanşat alarma, ceea ce înseamnă că aeronava evolua sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă. Controlorul de trafic a luat legătura cu aeronava, i-a cerut încă o dată comunicându-i starea de alertă să crească altitudinea de zbor a aeronavei. A intrat în legătură cu FIG Bucureşti. Următoarea agenţie a fost zona de control Sibiu, de unde a luat o situație meteorologică care era foarte bună. Dar trebuie să înţelegeţi că pe parcursul acestui zbor aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce a afectat puterea dezvoltată de motoare şi asta n-a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare”, a explicat Eugen Suciu, investigator CIAS.
„Ne confruntăm cu următoarea situație: la 14.42.03, comandantul comunica că va coborî la 2.400 m şi va intra în legătură cu centrul de informare a zborului, FIG Bucureşti. O asemenea decizie presupune că aeronava nu va mai beneficia de control radar şi pilotul îşi asigură responsabilitatea siguranţei navigaţiei aeriene. Acest lucru presupune că, în acest moment, echipajul îşi putuse stabili exact poziția, în raport cu reperele terestre, ceea ce înseamnă executarea unui zbor după reguli la vedere”, a mai spus investigatorul.
ACTUALIZARE 12.33. Oficialii CIAS au prezentat raportul final privind tragedia din Apuseni. Una dintre concluziile lor este că givrajul la motoare nu a permis pilotului să ridice avionul până la altitudinea necesară.
Câteva informaţii au fost făcute publice şi la începutul acestui an. Reieşea atunci că motoarele avionului au funcţionat la parametri normali.
Ancheta a durat destul de mult pentru că s-au făcut foarte multe expertize, inclusiv la producătorul aeronavei care a stabilit că motoarele avionului funcționau normal la momentul producerii accidentului. De asemenea a fost investigată starea epavei dar și locul în care s-a produs accidentul.
S-a mai discutat cu cei de la ROMATSA privitor la dirijarea traficului, dar și modalitatea în care s-a intervenit prin acel serviciu de salvare coordonat de instituție.
Înaintea prezentării oficiale a raportului final privind accidentul din Apuseni, acesta va fi prezentat rudelor victimelor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
