Ungaria şi Franţa au reguli similare pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor cu cele în vigoare în România. La Budapesta, cererile de ridicare a imunităţii sunt supuse la vot în legislativ.
„Între 1990 și 2010 parlamentul ungar a discutat 330 de cereri de suspendare a imunității parlamentare, majoritatea legate de acuzații de calomnie. În aceste cazuri Parlamentul ia în considerare deciziile Curții Constituționale privind libertatea de expresie și de cele mai multe ori refuză suspendarea imunității. Însă în cazuri ce țin de drept penal sau infracțiuni, legislativul de regulă aprobă suspendarea”, transmite Balazs Barabas, corespondentul Digi24 la Budapesta.
„Legislația franceză este similară cu cea din România în ceea ce privește imunitatea parlamentarilor. Senatorii și deputații nu pot fi cercetați penal fără un aviz al Parlamentului. Totuși, acest aviz se cere la biroul permanent și nu necesită un vot în Parlament. Cel din urmă are rolul de a preveni eventualele abuzuri și nu de a judeca pe fond dosarul în care este acuzat alesul. Ca o excepție, imunitatea dispare în cazul infracțiunilor flagrante comise de parlamentari”, transmite Sebastian Perju, corespondentul Digi24 la Paris.
Şi în Germania, un parlamentar poate fi reţinut în cazul unei infracţiuni flagrante după înştiinţarea Bundestagului. În rest, justiţia are nevoie de aprobarea legislativului pentru cercetarea şi arestarea demnitarilor.
Pentru parlamentarii britanici, situaţia este diferită. Imunitatea le oferă protecţie doar pentru declaraţiile făcute în plen. Pot fi puşi sub urmărire penală şi arestaţi fără să se formuleze o solicitare de ridicare a imunităţii. Totul se rezumă la o înştiinţare adresată Camerei Comunelor.