Camera ascunsă. La biserică se licitează pentru scaunele din strană
Pentru a vedea cât se cere pentru un scaun la o biserică din Bucureşti, am pretins în faţa preoţilor că avem nevoie de un loc comod pentru bunica noastră.
Bunica ar fi o femeie credinciosă care nu mai poate sta în picioare cu orele, dar care nu vrea să rateze nicio slujbă. Imediat cum intrăm în biserică, începe negocierea.
Discuţie reporter-preot:
„-Scaunul acesta cu pernă, o să spun că este rudă cu mine şi o să stea şi mai în faţă. Normal, scaunele se pun cam de aici.
-Cât se plăteşte?
-Cam trei milioane, alţii patru. Vedem cu stă treaba, ne uităm pe tabel şi o punem mai în faţă.”
Altfel spus, lângă altar stă cine îşi permite. Preotul promite că nimeni nu se va aşeza pe scaunul nostru, chiar dacă bunica va lipsi de la slujbă.
Cât priveşte preţul pentru un loc în strană, un loc care de obicei se moşteneşte, acesta este de zece ori mai scump decât unul obişnuit.
Discuţie reporter-preot
„-Unul mare cât costă?
-S-a cumpărat deja, e cam 2500 de lei. Cele care sunt aşa sculptate sunt deja etichetate, alţii urmează.
-Putem lua şi noi unul?
-Eu o să verific toate scaunele...
-Poate e unul liber.
-Da.”
În altă biserică, preotul ne întâmpină cu atenţionări.
Discuţie reporter-preot:
„-Haideţi în biserică, nu facem consultaţie aşa pe drum. Nu prea mai sunt locuri multe pentru că biserica este foarte mică. Îi găsim noi o posibilitate. Mai întâi să ne vedem faţă către faţă. Noi nu avem nivel de impozitare, dar este o contribuţie a bisericii. Pe la televizor se aud multe...”
Patriarhia Română nu a trimis până acum un răspuns legat de practica preoţilor ortodocşi de a încasa bani pentru locurile din biserici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
