Cele două dosare penale în care este cercetat senatorul Dan Şova subliniază o veche problemă a statului: numărul foarte mare de contracte de consultanţă juridică pe care companiile controlate de guvern şi instituţiile publice le-au semnat de-a lungul anilor.
Printre companiile de stat care au cumpărat consultanţă s-a numărat şi CET Govora, care, între 2011 şi 2014, cu o perioadă de întrerupere a plătit 10.000 de euro pe lună către o casă de avocatură. Procurorii spun că Dan Şova ar fi primit mită 100.000 de euro ca să ajute casa de avocatură să câştige contractul. Iar CET Govora ar fi fost prejudiciată cu 1,3 milioane de lei.
În celălalt dosar în care este cercetat Dan Şova, cel al contractelor pe care firma sa de avocatură le-a semnat cu complexele energetice Turceni şi Rovinari, prejudiciul estimat de judecători este mult mai mare, 16 milioane de euro.
Însă acestea sunt doar două exemple de contracte juridice suspecte. În 2010, Curtea de Conturi a încercat să le pună cap la cap. A aflat că instituţiile publice şi companiile de stat au cumpărat consultanţă juridică privată de aproape 320 de milioane de lei în 2008 şi 2009. Asta deşi, în aceeaşi perioadă, structurile statului aveau 7.000 de jurişti proprii care au fost remuneraţi cu peste 270 de milioane de lei.
Curtea de Conturi spunea în raportul său de atunci că unele contracte încheiate cu firmele private de avocatură nu numai că erau inutile, dar erau şi la limita legii. În multe cazuri banii erau decontaţi prin referate la care nu mai era adăugată dovada că serviciile de consultanţă au fost prestate. Doar facturată. Cum a fost şi cazul lui Dan Şova la Rovinari care ajunsese să factureze într-o zi servicii pentru 25 de ore, după cum arată referatele procurorilor.
În 2012, Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă care obligă companiile de stat să îşi pună juriştii la treabă şi să renunţe la contractele cu avocaţii privaţi. Noua lege însă permite ca serviciile de consultanţă să fie cumpărate în continuare. Instituţiile publice şi companiile care nu au suficienţi jurişti pot apela în continuare la cei privaţi. Şi nu există o prevedere legală care să spună clar unde este limita.
Acesta este şi motivul pentru care CET Govora a putut încheia în continuare abonamentul de consultanţă juridică anchetat acum de procurori. Şi au fost şi cazuri în care Curtea de Conturi spune că legea a fost pur şi simplu ignorată. În 2013, de exemplu, Consiliul Judeţean Galaţi a plătit peste 60.000 de lei pe servicii de consultanţă de care nu avea nevoie, după cum spune Curtea de Conturi.
Tot peste 60.000 de lei a fost şi contractul încheiat de Primăria Reşiţa cu o firmă de avocatură. Şi în acest caz Curtea spune că serviciile erau inutile, însă municipalitatea a venit cu argumentul că nu are suficienţi jurişti cât să facă faţă tuturor proceselor. Iar aceasta este problema pe care o invocă multe entităţi ale statului atunci când apelează la avocaţi privaţi.