Robor-ul la 3 luni, indicatorul folosit de bănci ca reper de preţ în contractele de credite în lei, şi-a oprit în noiembrie traseul descendent din lunile anterioare, conform datelor adunate de ziarului Financiar. Robor-ul s-a stabilizat aproape de 2,7% pe an. Veste nu este tocmai bună pentru cei care vânau credite în lei sau chiar pentru cei care deja au obţinut un astfel de împrumut. Ba chiar foarte mulţi mizau pe o scădere până acolo încât costurile creditelor în lei să se egalizeze cu cele ale împrumuturilor în euro. Mai avem ceva de aşteptat până atunci, şi cel mai probabil, un semnal în acest sens îl vom vedea la ultima sedinţă de politică monetară a BNR-ului din acest an, care va avea loc luna viitoare.
Totuşi, vestea bună este că în intervalul de 4 luni în care BNR a tăiat din dobâmnda de politică monetară acest lucru s-a transmis, destul de greu ce-i drept, dar s-a transmis şi în dobânzile bancare.
Dobânda-cheie a fost redusă cu 1,25 puncte procentuale timp de patru şedinţe de politică monetară consecutive - iulie, august, septembrie şi noiembrie. Dacă primele trei reduceri de dobândă au tras puternic în jos costul finanţării în lei, impactul ultimei decizii a fost limitat. Asta și din cauza semnalelor transmise de guvernator, care a anunțat că spațiul de manevră la tăierea dobânzii rămâne unul limitat și că este foarte posibil ca atenția BNR-ului să se îndrepte spre alte măsuri de susținere a creditării.
Cu toate acestea, cei care s-au împrumutat în lei au avut numai de câștigat în acest interval. Practic reducerea dobânzii de la începutul acestui an cu 2,5 puncte procentuale a adus economii seminificative mai ales celor care au credite ipotecare de valori mari, unde ponderea dobâzii este importantă in costul dotal al creditului.
Aceste decizii sunt foarte așteptate de cei care au credite în lei, deloc puţini. Din totalul creditelor acordate în România, o treie sunt finanțări in lei, aproximativ 34,5 miliarde de lei.