Pe de altă parte însă, investiţiile - deci cheltuielile care duc la o creştere economică sustenabilă - se vor reduce.
Guvernul vrea să majoreze salariul minim cu 100 de lei în acest an: cu 50 de lei din februarie şi cu alţi 50 lei din iulie. O să crească şi punctul de pensie, la 762 de lei. Este o veste bună pentru categoriile de populaţie care primesc aceşti bani în plus, dar una proastă pentru economie.
Pentru a putea susţine cheltuielile suplimentare cu pensiile şi salariile, guvernul a tăiat bani de investiţii. Proiectul de buget pe acest an prevede că sumele alocate proiectelor de investiţii sunt cu aproape jumătate de miliard de lei mai mici decât anul trecut. Asta va avea implicaţii negative asupra creşterii economice.
De suferit au şi anumite ministere. Discutăm, în principal, despre Justiţie, Interne şi Cultură, care au pierdut câteva zeci de milioane de lei comparativ cu anul trecut.
Altele, în schimb, au primit mai mulţi bani de la Guvern. Este cazul Ministerului Fondurilor Europene, care are un buget de aproape cinci ori mai mare decât anul trecut. Şi Ministerul Sănătăţii este în top, cu un buget aproape dublu, în vreme ce Transporturile au primit cu două miliarde mai mult decât în 2012.
Anul acesta, cel mai mare buget îl are Ministerul Muncii - peste 30 de miliarde de lei. În top se mai află Ministerul Agriculturii şi Ministerul Sănătăţii, care au primit pentru acest an 17, respectiv 8 miliarde de lei.
Pentru ca dezbaterea bugetului pe 2013 să decurgă rapid, parlamentarii USL au primit directive clare de partid – ei nu au voie să depună amendamente. Liderul PNL, Crin Antonescu, a infirmat, însă, această informație.
De partea celalaltă, parlamentarii din opoziţie au depus peste 10.000 de amendamente la bugetul pentru 2013. Dacă pentru fiecare propunere a aleşilor PDL, PPDD şi UDMR ar fi alocat un singur minut, atunci ar fi nevoie de o săptămână, doar ca să fie trecute în revistă toate.
Discuții cruciale cu FMI
Pe de altă parte, când vorbim de buget, nu sunt de neglijat discuțiile pe care FMI le are în aceste zile cu Guvernul României. FMI mai stă două zile în România. Este pentru prima dată, însă, când delegaţia Fondului Monetar Internaţional nu se vede cu președintele Traian Băsescu. Are prevăzută, însă, astăzi, o întrevedere cu premierul Victor Ponta.
Experții FMI nu par foarte satisfăcuţi de ceea ce au găsit în România, iar prelungirea acordului de precauţie stă sub semnul întrebării. Rămâne de văzut cât au de spus experții FMI în construirea bugetului. Ei au programată astăzi și o discuție cu membrii comisiilor parlamentare de buget-finanțe.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional se dovedesc foarte convingători în rundele de discuţii cu autorităţile române. Miniştrii noştri intră cu ideile lor şi ies cu propunerile Fondului. Înainte de a intra la negocieri, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, vorbea despre trei companii din energie care au nevoie urgentă de manageri privaţi. Este vorba despre Romgaz, Nuclearelectrica şi Transgaz. După câteva ore petrecute la discuţii cu creditorii externi, declaraţia s-a schimbat radical. Lista iniţială a fost mult extinsă. De la trei, ministrul anunţa că majoritatea companiilor din subordine vor avea manageri privaţi. Declaraţia este cu atât mai importantă cu cât vorbim de peste 40 de companii din această sferă.