Bucureşti, planuri pentru oraşul viitorului. Arhitecţii străini le dau idei şefilor din Primăria Capitalei
Bucureştiul modern s-a dezvoltat haotic şi fără ca edilii să aibă vreo strategie, iar interesele financiare au dictat. O spun arhitecţii străini, care le dau însă soluţii celor care administrează Micul Paris: în viitor, ar trebui să se transforme într-un oraş mai verde, care să aibă grijă de locuitorii din toate cartierele sale şi care îşi protejează trecutul. Şefii din Primărie spun că înţeleg, dar completează că suntem prea săraci pentru Bucureştiul pe care ni-l dorim.
Modul în care s-a dezvoltat Bucureştiul în ultimii 25 de ani se distinge cel mai bine privind linia orizontului. În partea de nord, zeci de clădiri de birouri au fost construite numai în ultimii ani, iar acolo s-au mutat firme de renume internaţional. În schimb, în partea de sud, la orizont, nici vorbă de clădiri de asemenea dimensiuni. „Nici nu putea să se dezvolte altfel pentru că nu există premisele create”, declară Gheorghe Pătraşcu, - arhitectul-şef al Capitalei.
Pentru că au găsit două aeroporturi, staţii de metrou şi drumuri expres care pornesc chiar de la ieşirea din oraş, oamenii de afaceri au creat o zonă de birouri exclusivistă în zona Băneasa-Pipera. „Devine La Defense sau Canary Wharf-ul Bucureştiului. Practic, astăzi cu 700.000 metri acolo, nu suntem foarte departe de 2 milioane de metri pătraţi în Canary Wharf sau 3 milioane mp în La Defense”, arată Răzvan Iorgu, specialist în domeniu.
Pentru a aduce şi celelalte cartiere ale oraşului la acelaşi nivel, Primăria a pregătit un buget de 200 de milioane de euro şi un plan până în anul 2035. Banii există însă deocamdată doar pe hârtie.
Cei care au trecut deja printr-o astfel de provocare spun că lucrurile pot fi remediate mai repede. „Nu e suficient să ai planuri pe termen lung pe hârtie. Trebuie să creezi simboluri pentru oameni, pentru ca ei să vadă şi simtă o schimbare”, apreciază Thomas Maidreter, directorul de planificare urbană al Vienei.
Un astfel de simbol a reuşit să creeze Stephan Braunfels, care a refăcut centrul cultural al Berlinului. Tot el a proiectat noua clădire a Parlamentului german, singurul imobil din lume prin mijlocul căruia trece un râu. Arhitectul crede că Bucureştiul ar trebui să păstreze zonele istorice şi să le integreze în jurul noului oraş. „În viitor, valoarea unui oraş va fi depinde de cât de multă arhitectură veche există în acel oraş. Să nu distrugem clădirile vechi, ci să le reconstruim, să le integrăm. La final, vor avea o valoare mai mare decât clădirile moderne”, spune arhitectul.
Experţii mai spun că accentul nu trebuie pus doar pe arhitectură, ci mai ales pe calitatea vieţii, ceea ce Bucureştiului îi lipseşte în acest moment. „E foarte important să plantăm foarte, foarte mulţi copaci în oraş. Nu îmi dau prea bine seama, dar am sentimentul că nu e suficient de verde”, spune Stephan Braunfels.
Un alt aspect important este cel al transportului public, capitol la care Bucureştiul este printre codaşe în rândul capitalelor europene. Aproape 60% dintre locuitori se deplasează zilnic cu autoturismul personal, spre deosebire de Viena, unde lucrurile stau exact pe dos.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
