BONTON. Superstițiile la români: pisica neagră, numărul 13, lucrul în zi de sărbătoare

Dintotdeauna oamenilor le-a fost frică de necunoscut. Au crezut în zâne, s-au speriat de spiritele rele, au scuipat în sân şi au bătut în lemn să le meargă bine. Astăzi, oamenii se văd la mii de kilometri distanţă şi au trimis roboţi pe Marte. Dar cu toate astea, cei mai mulţi cred că atunci când se întorc din drum păţesc ceva rău.

„Superstiţiile noastre sunt legate mereu de lucrurile de care ne convin. Nu spune nimeni că dacă nu îţi termini treaba, cade clădirea”, este de părere Ovidiu Eftimie, redactor şef Times News Roman.

Superstiţiile au urmărit oamenii din cel mai vechi timpuri. Indiferent de vârstă, cultură sau educaţie, teama de necunoscut îi „bântuie” pe toţi.

Dincolo de pisici negre, sare aruncată pe jos sau oglinzi sparte, superstiţia este definită în DEX ca „prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămășițe ale animismului și ale magiei; practică superstițioasă”.

O cercetare recentă a scos la iveală un top al celor mai "importante" superstiţii la români.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culorii roşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printre români. Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şi numărul 13.

Superstiţiile feresc oamenii de lucruri rele, dar mai ales de prea mult lucru.

„La noi, cea mai importantă superstiţie, şi care mi se pare deranjantă, este aceea să nu munceşti în zi de sărbătoare. Şi uite că avem norocul de a avea foarte multe zile de sărbătoare şi nu se munceşte, nu pune nimeni mâna. Şi să vezi că superstițiile alea sunt la cei mai săraci, la ăia se întâmplă chestia asta cu nemuncitul în zi de sărbătoare”, a mărturisit Ovidiu Eftimie, redactor şef Times News Roman.

Există, în schimb, explicaţii care stau în spatele unor acte inconştiente, ca superstiţiile. Oare pisica neagră ne taie calea doar să ajungă pe cealaltă parte sau este un act al necuratului?

O altă credinţă spune că "drumul întors" este de prost augur. Aşa să fie oare?

Sarea a fost monedă de schimb, pe vremea romanilor, spun istoricii. Termenul de salariu provine de la plata în sare a soldaţilor, aşa că nu se putea ca acest element să nu intre în folclor.

Când vine vorba despre bani, românii au multe superstiţii. Banii se duc şi vin, cu o mâna iei, cu alta dai.

„După tradiţie, mâna stângă înseamnă că vei lua bani, şi mâna dreaptă că vei da bani. Trebuie să îl asociem cu un moment mai recent. Trebuie să nu ignorăm faptul că a da, în cultura română, este un gest considerat bun, nu păgubitor”, a afirmat Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu".

Iar una dintre superstiţiile pe care românii le-au importat este legată de numerologie.

„Este o credinţă specifică vestului. După cum bine ştim, în US nu sunt clădiri care au numărul 13. Are o explicaţie care vine din trecutul vremurilor, din antichitate şi a fost legată de numerologie. 13 vine după 12 şi era o cifră rotundă perfectă. Este valorizat ca ceva care strică echilibrul. În creştinism au fost 12 apostoli şi Iisus a fost al 13-lea, care a fost ucis. Numărul 13 este ceva care strică perfecţiunea”, a explicat Carmen Mihalache, co-autoarea cărții "Credinţe şi superstiţii româneşti".

Credem sau nu credem, ne ţinem tari în cunoaşterea ştiinţifică sau ne înspăimântăm de pisică neagră. Un lucru este cert: superstiţiile vor face, în continuare, zile negre oamenilor, pentru mult timp de acum încolo.