"Am discutat și convenit un plan de acțiune care stabilește în câteva puncte măsuri referitoare la proceduri, control și laboratoare", iar Executivul va raporta trimestrial care este starea sistemului sanitar, a declarat, vineri, Klaus Iohannis, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care subiectul bacteriilor din spitale a figurat cot la cot cu mandatul României la Summit-ul NATO de la Varşovia, activitatea SRI şi chestiuni de înzestrare a armatei.

„Pentru DNA investigarea faptelor de corupţie din sănătate a fost o prioritate în ultimii doi ani, peste 75 de persoane au fost trimise în judecată. Numai în 2015 au fost investigaţi şi trimişi în judecată un secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, un director din minister, opt manageri de spitale, un preşedinte de consiliu judeţean şi zece medici. O treime din preşedinţii de CJ din România sunt trimişi în judecată pentru corupţie, iar o parte din ei au fost investigaţi pentru fapte în legătură cu achizţii din domeniul sănătăţii sau finanţarea unor servicii prestate de firme pe care le controlau”, declara, luni, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere pe tema corupţiei din sănătate.

Mai mult ca sigur, anvergura fraudelor din acest domeniu nu va putea fi niciodată stabilită cu precizie, dar este o certitudine că grupurile de interese branşate la banul public din sănătate beneficiază adesea de legături la cel mai înalt nivel.

La fel, având în vedere mărimea programelor de achiziţii, aflate la dispoziţia spitalelor, ca şi mărimea programelor naţionale pentru bolile cronice şi cele rare, se poate aprecia cu uşurinţă că banii care s-au evaporat din sistem s-ar fi putut constitui într-un buget paralel. Unul îndestulător pentru a rezolva definitiv deficitul de spitale sau problema salariilor din sănătate.

Digi24.ro a făcut mai jos un inventar al câtorva dintre afacerile penale răsunătoare din sănătate. Au fost grupate, generic, în două categorii: achiziţii publice şi retete false.

*Dosarul SIUI-CNAS-HP România. Zilele trecute, DNA i-a pus sub urmărire penală pe doi dintre foştii preşedinţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Irinel Popescu şi Vasile Ciurchea, pentru abuz în serviciu, într-un dosar cu prejudiciu de peste 16 milioane euro. Faptele ar fi fost comise în perioada 2007—2009, când între CNAS și compania HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției.

Contractele prevedeau furnizarea de servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), ca și pentru programul care asigură planificarea resurselor.

Preţurile au fost umflate de aproape patru ori, susţine DNA, astfel că s-a ajuns la valori de 804 euro/zi-om (două acte adiționale), respectiv 760 euro/zi-om (un act adiţonal).

Potrivit unui comunicat al procurorilor anti-corupţie, "se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP România SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal'', susțin procurorii.

*Unitatea de Arşi de la Spitalul Floreasca. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a început, azi, urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu în cazul sesizării Corpului de Control al prmiului ministru, privind nefuncţionalitatea Secţiei de Arşi de la Spitalul Floreasca.

Potrivit primelor informaţii, procurorii vor verifica documente ale spitalului, dar şi ale firmei implicate în lucrările la această secţie care a fost inaugurată de mai multe ori, fără însă a fi şi utilizată în tratarea unor cazuri grave.

Tolo.ro, susţine că Ministerul Sănătăţii a confirmat pentru Gazeta Sporturilor că barocamera a costat peste 3,4 milioane lei, că suma a fost achitată în 10 zile de la facturare, iar profesorul Ioan Lascăr, şeful secţiei, susţine că ar fi semnat recepţia la solicitarea spitalului.

Scandalul pe acest subiect a izbucnit imediat după tragedia din clubul Colectiv, când s-a adeverit că niciun pacient nu a putut fi tratat acolo. 

De altfel, mai multe investigaţii - de presă, dar şi oficiale – au pus în lumină existenţa unor declaraţii contradictorii privind statutul şi gradul de funcţionare a unităţii de arşi de la Floreasca. Costurile totale pentru amenajarea secţiei s-au ridicat la nouă milioane de euro, a fost inaugurată de trei ori şi zace nefolosită de şase ani.

*Dosarul „Fonduri europene”. În iunie 2014, procurorii anti-corupţie au efectuat 20 de percheziţii, inclusiv la Ministerul Sănătăţii şi la trei mari spitale bucureştene.

Ancheta avea în vedere derularea unor contracte de achiziţii publice în cadrul unor programe cu finanţare europeană.

Cauza ”vizează suspiciunea săvârşirii, în perioada 2008-2011, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, de către funcţionari publici, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri externe”, se arăta într-un comunicat remis de DNA la vremea respectivă.

Investigaţiile au avut ramificaţii până în Marea Britanie şi Olanda, dat fiind faptul că, pe lângă finanţarea de la Banca Mondială şi Banca Europeană de investiţii, în joc au mai fost şi companii străine.

*Dosarul "Aparatură medicală pentru penitenciare - Şerban Brădişteanu". La începutul lunii mai 2006, DNA a început urmărirea penală împotriva mai multor medici-şefi şi oficiali din Ministerul Justiţiei (MJ), printre ei şi doctorul Şerban Brădişteanu.

Era vorba de un contract de achiziţie de aparatură medicală pentru sistemul penitenciar, comisia de evaluare însărcinată de MJ în acest demers fiind prezidată de doctorul Şerban Brădişteanu, fost senator PSD.

Potrivit procurorilor, licitaţia a fost viciată, iar două firme, CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria, au fost favotizate prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse. Prejudiciul adus Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a atins 9,1 milioane euro.

După aproape zece ani de procese, care au inclus şi o rejudecare, medicul Brădişteanu a fost achitat de instanţă, care a admite, totuşi, existenţa unr nereguli: „A susţine faptul că întreaga răspundere îi revine inculpatului în conditiile în care toţi martorii au recunoscut că nu aveau cunoştinţele necesare pentru a întocmi asemenea file, dar că nici nu au adus la cunoştinţa comisiei sau a ministrului secretar de stat, care supraveghea desfăşurarea licitaţiei, aşa cum a arelatat ministrul de Justiţie, Rodica Stănoiu în declaraţia sa, fără a ţine cont de conjunctura în care se desfăşura întreaga licitatie, de presiunea exercitată pe plan politic şi de faptul că toţi membrii comisiei, cunoscând aceste elemente, s-au complăcut în situaţia de a nu-şi îndeplini obligaţiile legale ad literam, ar însemna, în opinia instanţei, să accepte posibilitatea fabricării vinovăţiei unei persoane", se arăta în motivarea deciziei.

De reţinut şi un pasaj din ancheta derulată de DNA: „instituţiile medicale beneficiare au semnalat că echipamentele medicale astfel achiziţionate au fie o utilitate limitată, fie sunt inutilizabile din lipsă de cazuistică medicală ori a banilor necesari pentru achiziţionarea consumabilelor aferente. Valoarea aparaturii medicale neutilizate de către cele şase spitale penitenciar şi de Spitalul Profesor dr. Constantin Angelescu este în valoare de 3.356.878,02 euro.”

Reţelele medici-farmacişti. Fraude cu citostatice, medicamentele false şi caracatiţa reţetelor fictive

*August 2009. Ministrul Sănătăţii de la acea oră, Ionuţ Bazac, anunţa că vrea să reorganizeze Programul Naţional de Diabet Zaharat după model austriac. Trecuseră câteva săptămâni de când acest program rămăsese fără fonduri care să acopere integral nevoile bolnavilor înscrişi. Deja farmaciile nu mai eliberau gratuit teste de automonitorizare pentru adulţii afectaţi. Probleme grave erau şi cu programul pentru oncologie. Luna următoare, în septembrie, deci, va cădea şi bomba: Ministerul Sănătăţii sesizează Parchetul General, după ce "Comisia de evaluare a constatat că este vorba de suma de 21 de miliarde de lei vechi (500.000 de euro - n.r.), care reprezintă cumulul prescripţiilor din anii 2008 şi 2009". Interesant dincolo de cuantumul fraudei doar pe acest program naţional, era şi că un singur medic ar fi prescris, cel puţin în ultimii trei ani, reţete de peste un milion de euro anual. Pentru doar două dintre reţete, arătau experţi citaţi de presă, diabetologul Tiberiu Mogoş prescrisese suficientă insulină pentru acoperirea tratamentului unui bolnav, timp de 22 de ani.

*Peste 700 de persoane au fost audiate de-a lungul a şase luni, în anul 2012, într-un dosar în care 22 de medici şi farmacişti au fost puşi sub urmărire penală pentru fals, uz de fals, luare de mită şi spălare de bani. În total, gruparea a eliberat peste 4000 de reţete false, creând bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate un prejudiciu de 1,6 milioane lei. Schema folosită: medicii prescriau tratamente pe numele unor pacienţi pe care nu îi consultaseră, trimiteau reţetele farmaciştilor complici, aceştia din urmă falsificau semnăturile şi decontau totul la CNAS.

*Trei medici de la Secţia Hematologie a Institutului Clinic Fundeni au emis 1100 de reţete false pentru bolnavi de cancer, scandalul izbucnind la 20 mai 2014, când procurorii au făcut percheziţii în Bucureşti, Sibiu, Dolj şi Ilfov. În total, 13 medici şi farmacişti au implicaţi în acest circuit care a prejudiciat bugetul CNAS cu 3,5 milioane euro. Firele afacerii au dus până la grupul Polisano din Sibiu, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa internă de distribuţie a medicamentelor. În timpul anchetei, proprietarul Polisano, omul de afaceri Ilie Vonica, s-a sinucis, iar soţia acestuia a fost plasată în arest preventiv. Mai multe farmacii din lanţul controlat de Polisano au fost parte a acestei mari fraude.

*La începutul an trecut, o anchetă demarată de autorităţile judiciare declanşa un scandal de proporţii în lumea medicală. Ancheta dezvăluia că medici, farmacişti, reprezentanţi ai unor companii din domeniul sanitar au ţesut o reţea prin care medicamente de pe piaţa neagră, inclusiv medicamente falsificate, au fost introduse în circuitul legal de pe piaţa românească. Poliţia, Parchetul General, SRI au scos la suprafaţă contracte fictive, transferuri ilegale de bani şi tranzacţii suspecte de altă natură, în baza cărora gruparea a creat un prejuduciu de circa cinci milioane de euro. Dincolo de tunul dat bugetului de stat, afacerea s-a dovedit cu atât mai scandaloasă cu cât medicamentele erau destinate celor mai vulnerabile categorii de bolnavi cronici: cancer, SIDA, afecţiuni hepatice, diabet. "În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că, în perioada anilor 2013-2014, reprezentanţii societăţilor comerciale implicate ar fi creat circuite fictive pentru introducerea în lanţul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaţă utilizate în tratamentele unor boli grave, precum cancer, hepatită, diabet, procurate la negru de pe piaţa internă sau comunitară. De asemenea, s-a mai stabilit că, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost fost transferate sume importante de bani (aproximativ 5 milioane de euro) către persoanele vizate din circuitul infracţional, iar banii astfel obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de împrumut fictive", se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române, din 28 ianuarie 2015. Surse apropiate anchetei arătau la vremea respectivă că medicamentele respective, care au şi ajuns să fie folosite de bolnavi, nu conţineau substanţa activă. Zeci de persoane au fost duse la audieri, iar anchetatorii au derulat 64 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş, Olt. Medicamentele fără efect erau vândute în peste 20 de oraşe din ţară.

*În vara anului 2015, de exemplu, procurorii DNA au efectuat percheziții la 61 de adrese din București, dar și din județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, într-un dosar privind fapte de corupție comise în perioada 2012-2015. Surse judiciare citate de Agerpres arătau că erau vizate persoane fizice, clinici de oncologie, dar și firme și distribuitori de medicamente, existând suspiciunea că unii medici treceau în fișa pacienților afecțiuni mai grave pentru a putea prescrie medicamente care le-ar fi adus comisioane din partea companiilor din domeniul farmaceutic. Ar fi fost implicaţi 16 medici oncologi (şefi de clinici şi secţii de proficl, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie). Procurorii făceau cercetări și cu privire la achitarea cheltuielilor la diferite simpozioane și congrese internaționale, dar și oferirea de bunuri, servicii și alte foloase de către anumite firme de medicamente în schimbul prescrierii medicamentelor pe care le produceau sau distribuiau. Surse judiciare arătau că în vizorul anchetatorilor s-ar fi aflat 11 companii: Roche România, Actavis, Pfizer România, Novartis Pharma, Alvogen România, Teva Pharmaceuticals România, Sandoz Pharma Services, GlaxoSmithKline România, Egis International, Romastru Trading și Glenmark Pharmaceuticals. Aceleași surse precizau că zeci de medici oncologi din toată țara ar fi beneficiat de excursii la Paris sau Las Vegas mascate ca manifestări medicale, iar la percheziții s-ar fi găsit un număr mare de medicamente, inclusiv unele care costau chiar și 20.000 de lei fiola. Numai în 2014, indicau surse citate de presă, ar fi achitat 4,1 miliaone lei unei agenţii de turismm drept „mită mascată”.