Curtea de Conturi spune că salariile angajaților bisericii implicați în organizarea evenimentelor din cadrul Anului Sfinților Brâncoveni au fost umflate cu 3 milioane de lei. E drept, nereguli s-au constatat și la catolici, însă cele mai mari semne de întrebare le ridică statele de plată ale Bisericii Ortodoxe Române.
Totuși, așa cum recunoaște însuși Patriarhul Daniel, e un mister cu cât a cotizat în 2014 Guvernul României la evenimente. Cert este însă că cel mai tare personaj politic din epocă a fost răsplătit în mod public cu gratitudinea Înalt Preafericitului. Întâmplător sau nu, 2014 a fost an electoral. Așa cum și cel care vine este.
Printre altele, banii au fost folosiți anul trecut pentru mutarea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu într-o raclă nouă, de argint aurit, sau pentru restaurarea unor icoane vechi.
În plus, în România au venit mai mulți patriarhi și s-au organizat o serie de sesiuni de comunicări știintifice și religioase.
Tocmai despre acest tip de cheltuieli spune Curtea de Conturi că nu sunt transparente. La cât anume s-au ridicat cheltuielile pentru Anul Sfinților Brâncoveni nu e clar nici pentru Curtea de Conturi și, în plus, nu există nici un inventar clar al proprietăților primite de Biserică de la stat în ultimii ani.
Recent, Patriarhul Daniel a declarat că nu e nici o problemă dacă statul nu mai subvenționează biserica atât timp cât returnează pământurile confiscate de acum 150 de ani. Însă după Revoluție, Biserica a primit deja mai multe proprietăți, și unele nu i-au aparținut niciodată.
Localitatea Durău de exemplu a devenit un fel de staţiune turistică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, însă Biserica nu a plătit nimic pentru această concesionare.
Conform înţelegerii, cele șase vile trebuiau transformate în aşezăminte de ocrotire a persoanelor în vârstă sau fără posibilitati de întreţinere. E drept, copiii săraci vin aici în tabere gratuite, dar pentru ceilalți, cazarea și masa costă cel puțin 500 de lei.
Tot la Durău, Mitropolia Moldovei și Bucovinei deține și un hotel cu 79 de camere, restaurant și sală de conferințe. În anii trecuți, aici s-au organizat chiar și petreceri de Revelion.
Nereguli cu salariile Bisericii
Conform legilor actuale, statul plătește cel puțin 65% din salariul unui preot, dascal sau diacon, în timp ce restul banilor sunt suportați de Biserică din veniturile proprii.
Biserica deține printre altele o agenție de turism și un trust media. Așa că printre angajații Bisericii se numără și tehnoredactori, directori economici sau șefi de personal. Nu e nimic rău în asta, dar conform legii, toți acești oameni nu ar avea dreptul să primească o parte a salariului de la stat. Totuși, unii dintre ei sunt diaconi sau preoți și din acest motiv, primesc de fapt două salarii. Cel de personal bisericesc și cel de tehnoredactor. În mod normal, doar salariul de cleric trebuie suvenționat de stat, dar după cum a constatat Curtea de Conturi, subvenția s-a aplicat pentru toate veniturile.
Procentul decontat de statul român poate să ajungă la 80% din salariul unui preot, dar asta numai în parohiile sărace. Cum o parte dintre biserici și mânăstiri au terenuri pe care le dau în arendă, în aceste cazuri subvenția nu ar trebui să se aplice într-o proporție atât de mare.