România este patria taxelor şi a impozitelor. Plătim pentru orice, chiar și pentru apa de ploaie. Cu toate acestea, încă visăm la drumuri bune, sistemul sanitar abia respiră, companiile de stat merg pe pierdere şi produc doar şomeri. Paradoxal, nimeni nu răspunde pentru toate acestea, iar buzunarul românului pare un sac fără fund. Digi24 şi-a propus să vă arate astăzi ce se întâmplă cu taxele pe care le plătiţi la primării.
În Plopeni, județul Prahova, firmele plătesc o taxă de 200 de lei pentru stabilirea orarului în care își desfășoară activitatea. Dacă își prelungesc programul, firmele trebuie să achite în plus 100 de lei.
În Bacău există şi o taxă pe şanţ, plătită de firmele de construcţii. Potrivit Consiliului Local Bacău, toţi constructorii care realizează lucrări de săpare a şanţurilor trebuie să plătească o taxă de până la 2 lei pe metru pe zi.
În Constanța este percepută o taxă de liniște care poate să ajungă până la 2.000 de lei, în funcție de suprafața pe care o ocupă compania. Banii sunt folosiți pentru plata gardienilor.
În mediul rural, din 2006, se aplică o lege potrivit căreia fiecare proprietar de cal trebuie să plătească 5 lei pentru fiecare cap de animal pe care îl deține. Banii ajung la Autoritatea Hipică Naţională.
La Galați, căsătoria înainte de ora 19 se taxează cu 72 de lei, iar după această oră, taxa crește până la 100 de lei. Aceeași taxă se percepe și la Sibiu.
Ȋn Iasi, la căsătorie trebuie făcută dovada plantării unui pom sau trebuie plătită „taxă de pom”. Același lucru trebuie să ȋl faci și dacă doreșţi să ȋți ȋnmatriculezi mașina.
Pomul trebuie plantat ȋn zone stabilite, mirii fiind asistați de un angajat al spațiilor verzi. Pomul plantat trebuie fotografiat, pe baza pozei se eliberează un certificat și abia apoi căsătoria sau ȋnmatricularea mașinii sunt posibile. Copacii se achizitionează de la primărie.
La Craiova, oamenii plătesc 51 de bani pe metrul cub de apă de ploaie. De asemenea, o taxă similară se plăteşte şi în Alba Iulia, de 3 lei pe metrul cub de apă. Autorităţile locale justifică această taxă prin faptul că orice cantitate de apă care trece printr-un sistem de canalizare şi epurare naşte nişte costuri.
Citiți și: BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Cazul autostrăzilor
BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Cazul managerilor privați
BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Parlamentarii chiulesc și de la activitățile din circumscripții
BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Cum s-au irosit 190 de milioane de euro pe programe eșuate și spitale imaginare
În București, taxa pentru ape meteorice este cam 25% din consumul de apă rece. Nu există contoar la ploaie, iar apă meteorică se plăteşte lunar. Se contorizează apa rece, care este plătită o dată, se consideră că 75% din apa rece consumată devine apă uzată care este preluată şi trebuie epurată la care se mai adăugă 25% ape meteorice.
În Timișoara, firmele care oferă servicii pirotehnice plătesc anual către autorităţile locale o taxă de 200 lei pentru fiecare minut de spectacol cu artificii.
Având în vedere că un spectacol de artificii durează cel puţin 10 minute, o firmă trebuie să vireze către Primărie cel puţin 2.000 lei. Motivaţia unei astfel de taxe este că cetăţenii ar fi deranjaţi de artificii.
În județul Argeș, se plătește o taxă de 20 lei pentru fotografiere și filmare ȋn incinta Primăriei la oficierea casătoriilor.
Proprietarii care vor să renunţe la sistemul centralizat de termoficare o pot face în sezonul cald, perioadă în care sunt permise debranşările.
Motivul: pentru a te încălzi individual, trebuie să plăteşti 500-1.000 de lei, un proiect tehnic de debranşare.
În plus, trebuie să achiţi taxa de eliberare a avizului tehnic de 59,34 lei, dar şi costuri efective de debranşare, în funcţie de numărul de etaje ale blocului şi de tipul de legături folosite pentru debranşări.
Taxa pentru Crucea Roşie este percepută într-un mod cel puţin ciudat. Astfel, 1% din preţul biletelor vândute pentru evenimente culturale, de divertisment şi sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe se duc la Crucea Roşie.