Banii României, în conturile Securității. 120 de ofițeri aveau pe mână tot comerțul exterior al țării

Criză de muncitori în construcții. Șantierul unde lucrează oameni din 4 județe, ca să ridice 100 de blocuri

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Actul de naştere al Dunărea, raportul prin care şeful Securităţii Tudor Postelnicu îi cerea lui Nicolae Ceauşescu înfiinţarea structurii, este primul document din arhiva întreprinderii. Scris de mână, la cererea dictatorului.

297 de volume contabilizează filă cu filă activitatea de comerţ exterior a României din anii 1982-89. Ofiţerii de securitate întocmeau anual rapoarte care ajungeau pe masa preşedintelui comunist în care erau trecute reuşitele comerţului exterior. Numai în ultima lună înainte de evenimentele din decembrie 1989 s-ar fi încasat 127 de milioane de dolari, cu jumătate peste planul propus de comunişti.

Documentele arată că „planul anual” a fost depăşit în fiecare din cei șapte ani de funcţionare a structurii.

Tranzacţiile se făceau prin şase servicii specializate. România exporta aproape orice, de la tancuri și pânză până la diamante sintetice. De exemplu, Serviciul Ţesături a trimis peste hotare, în anii 80, suficiente textile pentru a îmbrăca toată armata Canadei. În total, patru miliarde de dolari au fost rulaţi prin conturile Băncii de Comerţ Exterior în şapte ani.

„Banii, în mare parte, au fost folosiţi pentru plata datoriei externe a României. Fiecare bănuţ în parte este contorizat în aceste conturi şi este accesat prin decrete prezidenţiale”, spune Laura Stancu, director Arhiva CNSAS.

„Cred că e de datoria noastră, de asta existăm, să aducem la cunoştința oamenilor trecutul nostru recent, să îi ajutăm să îl cunoască şi să îşi clarifice toate suferinţele din anii trecuţi”, spune Ancuţa Median, purtător de cuvânt al instituției.

Istoricii spun că tranzacţiile la vedere erau doar o parte a activităţii ofiţerilor, 120 la număr, care aveau pe mână tot comerţul exterior făcut de statul român.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

„Este clar că anumite tranzacţii se făceau în cash şi că întâlnirile se făceau în ţările europene de unde banii erau tranzitaţi cu valizele diplomatice. Cât din aceştia ajungeau în conturi... documentele nu atestă o practică de scurgere a banilor”, spune Laura Stancu.

Există informaţii, spun istoricii, potrivit cărora, pentru a se susţine financiar, Securitatea îşi negocia comisioane consistente pentru fiecare tranzacţie din activitatea de export a ţării.