Banii României, în conturile Securității. 120 de ofițeri aveau pe mână tot comerțul exterior al țării

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Actul de naştere al Dunărea, raportul prin care şeful Securităţii Tudor Postelnicu îi cerea lui Nicolae Ceauşescu înfiinţarea structurii, este primul document din arhiva întreprinderii. Scris de mână, la cererea dictatorului.

297 de volume contabilizează filă cu filă activitatea de comerţ exterior a României din anii 1982-89. Ofiţerii de securitate întocmeau anual rapoarte care ajungeau pe masa preşedintelui comunist în care erau trecute reuşitele comerţului exterior. Numai în ultima lună înainte de evenimentele din decembrie 1989 s-ar fi încasat 127 de milioane de dolari, cu jumătate peste planul propus de comunişti.

Documentele arată că „planul anual” a fost depăşit în fiecare din cei șapte ani de funcţionare a structurii.

Tranzacţiile se făceau prin şase servicii specializate. România exporta aproape orice, de la tancuri și pânză până la diamante sintetice. De exemplu, Serviciul Ţesături a trimis peste hotare, în anii 80, suficiente textile pentru a îmbrăca toată armata Canadei. În total, patru miliarde de dolari au fost rulaţi prin conturile Băncii de Comerţ Exterior în şapte ani.

„Banii, în mare parte, au fost folosiţi pentru plata datoriei externe a României. Fiecare bănuţ în parte este contorizat în aceste conturi şi este accesat prin decrete prezidenţiale”, spune Laura Stancu, director Arhiva CNSAS.

„Cred că e de datoria noastră, de asta existăm, să aducem la cunoştința oamenilor trecutul nostru recent, să îi ajutăm să îl cunoască şi să îşi clarifice toate suferinţele din anii trecuţi”, spune Ancuţa Median, purtător de cuvânt al instituției.

Istoricii spun că tranzacţiile la vedere erau doar o parte a activităţii ofiţerilor, 120 la număr, care aveau pe mână tot comerţul exterior făcut de statul român.

„Este clar că anumite tranzacţii se făceau în cash şi că întâlnirile se făceau în ţările europene de unde banii erau tranzitaţi cu valizele diplomatice. Cât din aceştia ajungeau în conturi... documentele nu atestă o practică de scurgere a banilor”, spune Laura Stancu.

Există informaţii, spun istoricii, potrivit cărora, pentru a se susţine financiar, Securitatea îşi negocia comisioane consistente pentru fiecare tranzacţie din activitatea de export a ţării.