Aparatele fac parte din strategia NATO de întărire a flancului estic al alianţei, având în vedere criza din Ucraina şi deplasările masive de trupe ruseşti la graniţa dintre cele două foste republici sovietice. Odată cu venirea avioanelor de luptă ale canadienilor în România, în estul Europei vor fi în total 40 de aparate de zbor ale NATO.
Piloţii celor şase aparate F-18 Hornet au decolat la ora programată, cu destinaţia România. Până să ajungă în ţară, aeronavele vor face însă cel puţin o escală, cel mai probabil la baze NATO din Germania sau Italia.
„Sunt multe incertitudini în ceea ce priveşte misiunea noastră de acolo. Aşa după cum puteţi vedea în presă, evenimentele se derulează rapid. Intenţia guvernului nostru este de a consolida prezenţa canadiană în Europa, care trebuie să devină vizibilă în estul şi centrul Europei, pentru ca partenerii de acolo să fie asiguraţi că NATO îşi sprijină partenerii”, a spus Yvan Blondin, comandantul escadrilei canadiene.
Pentru comandantul escadrilei canadiene, misiunea este una obişnuită, chiar dacă se desfăşoară la mii de kilometri de casă.
„Când vom ajunge în România, vom avea misiuni zilnice de zbor, aşa cum facem şi în Bagotville. Diferenţa este că ne vom antrena împreună cu românii şi colegi din alte ţări NATO. Nu ştiu cât vom sta acolo, dar e sigur că vom rămâne până când ne va ordona guvernul să ne întoarcem”, a declarat Yvan Blondin.
Aşadar, o misiune pe termen nelimitat, adică până când situaţia din Ucraina va da semne de normalizare sau cel puţin până când ameninţarea rusească asupra estului Ucrainei va scădea în intensitate.
Avioanele canadiene trimise în România fac parte din planurile NATO de consolidare a prezenţei sale militare pe flacul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Anterior, Statele Unite, Franta, Marea Britanie şi Danemarca au trimis alte 34 de avioane de luptă în Polonia şi Ţările Baltice, în cadrul acestei strategii.