Pe lista produselor interzise la export se află medicamente care la noi costă câţiva lei, dar care se vând cu zeci de euro în ţări precum Germania sau Marea Britanie.
28 de medicamente, prescrise în tratamentul pentru cancer, nu au fost de găsit pentru bolnavi în ultimii ani. O parte dintre acestea erau însă vândute în afara ţării de distribuitori, prin ceea ce se numeşte export paralel de medicamente.
Din acest motiv, ministrul Eugen Nicolăescu a decis să suspende orice export până la sfârşitul anului.
„Avem în Legea 95 un articol care ne permite să intervenim în situaţii de urgenţă, ceea ce am şi făcut, dar vom mai face şi o notificare Consiliului Concurenţei, pentru că aşa este corect”, a declarat ministrul Eugen Nicolăescu.
Dar România este deja monitorizată. Asociaţia Europeană a Companiilor Farmaceutice analizează situaţia creată de această decizie, astfel încât să nu fie încălcate legile Uniunii, care prevăd liberul schimb al mărfurilor, inclusiv al medicamentelor.
„Distribuitorii en-gross sunt restricţionaţi în activitatea lor sub pretextul că nu sunt suficiente medicamente pe piaţă. Dar cei care pun medicamentele pe piaţă sunt producătorii, iar productorilor nu le place exportul paralel pentru că le taie din profit”, a spus Heinz Kobelt, secretarul general al Asociaţiei Europene a Companiilor Farmaceutice.
La nivelul Uniunii Europene este un război al intereselor între producători şi distribuitori. Fabricanţii de medicamente pierd bani dacă produsele lor sunt vândute în altă ţară, în vreme ce distribuitorii câştigă dacă exportă pastilele.
Cele trei medicamente date exemplu de ministrul Sănătăţii pentru suspendarea exporturilor au preţuri mult mai mari în alte ţări ale Uniunii Europene.
Leukeran costă în România 7 lei, în vreme ce în Marea Birtanie se vinde cu un preţ dublu. La fel şi Puri-nethol. Cea mai mare diferenţă de preţ este la Alkeran. 25 de pastile costă în România 9,32 de lei, în vreme ce în Germania medicamentul se vinde cu 150 de euro, de 75 de ori mai scump.
„Dacă Comisia Europeană suspectează că România, incorect, blochează libera circulaţie a bunurilor în interiorul pieţei interne a UE poate declanşa procedura de infringement, de încălcare a tratatului”, a susţinut Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Procedura de infringement dă timp unui stat să se alinieze la legislaţia europeană. Dacă o ţară nu reuşeşte să se conformeze, Comisia Europeană aduce dosarul în atenţia Curţii Europene de Justiţie.