Într-un interviu pentru ziarul Adevărul, directorul Serviciului Român de informaţii susţine că ameninţarea teroristă a intrat într-o nouă etapă.
„Din păcate, nu suntem feriţi de potenţiale atacuri teroriste. (...) Ne confruntăm cu persoane care aderă la grupări teroriste de la distanţă, pe internet, vorbim de radicalizare şi autoradicalizare online, de acţiuni teroriste greu predictibile. Ţintele teroriştilor nu mai sunt doar statele, ca entităţi compacte, ci direct cetăţenii, ca entităţi individuale”, a spus Eduard Hellvig, directorul SRI.
În România, 9.000 de persoane suspectate că ar avea legături cu activităţi teroriste sunt date în consemn la frontieră. Numărul lor a crescut după atacurile de pe 13 noiembrie, de la Paris. Directorul SRI susţine că teroriştii se folosc de tehnologii de ultimă generaţie atunci când pun la cale atacuri. Motiv pentru care legislaţia din România ar trebui actualizată.
„Nu avem încă o lege a securităţii cibernetice, nu avem o reglementare cu privire la cartelele PrePay şi ne lipsesc alte instrumente legale ce ar permite adaptarea capabilităţii serviciului la evoluţiile tehnologice. (...) Cu alte cuvinte, oricine poate comunica în România anonimizat, ceea ce, în unele situaţii, implică riscuri pentru securitatea naţională”, a mai spus directorul SRI.
Eduard Helvig a mai declarat că în multe zone de conflict unde activează grupări teroriste sunt folosite cartele telefonice româneşti.
„Vă spun însă foarte direct: convingerea mea e că, dacă nu facem tot ceea ce trebuie, în timp util, pentru a stopa acest val de recrudescenţă teroristă, care s-ar putea abate şi asupra României, ne-am putea confrunta cu situaţii pe care nu şi le-ar dori nimeni în această ţară. (...) Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că aceste cartele preplătite româneşti sunt folosite în diferite zone în care se desfăşoară activităţi de natură teroristă”, a adăugat Eduard Hellvig.
Anul trecut, Parlamentul a încercat să modifice legea şi să condiţioneze cumpărarea cartelelor prepay de prezentarea unui act de identitate. Curtea Constituţională a considerat că o astfel de măsură încalcă legea fundamentală. Astfel, actul normativ nu a mai intrat în vigoare.