Autostrada suspendată a Bucureştiului s-ar putea transforma în tunel. Sorin Oprescu vrea să evite exproprierile
Autostrada suspendată a edilului Sorin Oprescu s-ar putea transforma în autostradă subterană. Ca să nu mai plătească 235 de milioane de euro despăgubiri pentru exproprieri, Primăria Capitalei vrea să extindă tunelul care ar trece pe sub parcul Herăstrău cu încă patru kilometri. Primarul general crede că astfel va face economie, deşi costul s-ar ridica la o sumă cuprinsă între 70 şi 170 de milioane de euro pentru fiecare kilometru. Mai exact, cel puţin jumătate de miliard de euro pentru toţi cei 7 kilometri de tunel.
Primarul general a refăcut calculele pentru proiectul autostrăzii suspendate. În locul unui tunel de nici doi kilometri, vrea acum unul de aproape patru ori mai mare. Tunelul va intra în subteran din bulevardul Aerogării, va străbate parcul Herăstrău, şi va ieşi din nou la suprafaţă şapte kilometri mai departe, pe bulevardul Bucureştii Noi.
Edilul-şef este convins că astfel ar ieşi mai ieftin, pentru că scapă de exproprieri: „Dacă vă spun cam cât e calculat la toată Autostrada... 235 de milioane; se rupe filmul. Şi atunci încerc aşa. Subsolul nu e reglementat”, arată Sorin Oprescu.
Primarul general uită însă că un kilometru de tunel este mult mai scump decât unul construit la suprafaţă. O firmă de proiectări consultată de Digi24 a calculat că un singur kilometru ar costa între 70 şi 170 de milioane de euro, în funcţie de teren.
Şoseaua rapidă promisă în campania electorală din 2008 ar urma să aibă 13 kilometri alcătuiţi din pasaje supraterane şi ar fi traversa Capitala de la un est la vest. Primăria visează să o construiască cu banii unor investitori din China, Coreea de Sud sau Rusia, care ar fi dispuşi să achite 1,5 miliarde de euro pentru proiectul megalomanic.
Între timp însă, edilul trebuie să rezolve alte aspecte. Atunci când şoseaua rapidă va fi în sfârşit gata şi se va uni cu Bucureştiul, şoferii care circulă pe A3 vor avea o nouă problemă: la intrarea în Capitală vor trece de la trei benzi pe sens la una singură.
În momentul de faţă, şoseaua rapidă se opreşte în mijlocul câmpului. După ce vor fi terminaţi şi ultimii doi kilometri, traficul va fi preluat de şoseaua Fabrica de Glucoză, una pe care şoferii abia îşi fac loc. Primăria a găsit şi aici o soluţie: face un pasaj pe deasupra întregii şosele, ca să nu mai dea banii pe exproprieri.
Costul unui asemenea pasaj nu a fost calculat încă, dar un proiect similar - cel de la Mihai Bravu - a ajuns să coste aproape 30 de milioane de euro, cam tot atât cât ar fi dat primăria pentru lărgirea străzii care va reprezenta legătura directă dintre oraş şi autostradă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
