De la kilometrul 65 la kilometrul 100, drumul pe șoseaua de viteză care leagă cele mai mari două orașe ale României este o aventură.
Pe zeci de kilometri Autostrada Bucureşti-Constanţa arată ca un drum de ţară. Reparaţiile care s-au făcut par doar provizorii pentru că găurile s-au acoperit din loc în loc fără să fie schimbat tot asfaltul din această zonă
CNADNR spune că soluţia pentru această porţiune e una radicala: frezarea asfaltului pe toată lungimea afectată, și nu mai puțin de zece centimetri grosime, dar nu este clar nici când, și nici măcar dacă se va face o asftel de reparaţie capitală. Nici muncitorii nu știu dacă reparațiile sunt provizorii sau definitive.
Între timp, muncitorii de la drumuri plombează şoseaua cu un bitum care începe să se macine la doar câteva ore de la reparaţii. Resturile de șosea stricată sunt aruncate la întâmplare, pe marginea drumului.
Se poate vedea cu uşurinţă care este calitatea asfaltului cu care a fost acoperită această groapă. Cu toate acestea, utilajele de pe autostradă stau, iar muncitorii se pregătesc să plece acasă.
Discuție repoter-muncitori:
Acum se lucrează sau nu?
Se lucrează!
Păi văd că staţi, nu lucraţi!
Dumneavoastră staţi sau lucraţi?
Eu lucrez!
Şi eu stau şi păzesc indicatoarele!
Președintele CNADNR, Cătălin Homor, a declarat că durata de viață a materialelor folosit pentru construcția autostradei a trecut.
„Este fenomenul îngheţ-dezgheţ. O să mă întrebe lumea de ce numai acolo. Acea autostradă a fost dată în circulaţie în 2004. Durata de viaţă a materialului utilizat este de 5-8 ani în funcţie de materialul utilizat. Durata de viaţă a trecut. Da, gropile de pe autostradă sunt o pată pe imaginea companiei”, a declarat directorul CNADNR, Cătălin Homor.
Potrivit Companiei de Drumuri şi Autostrăzi, pentru aceste reparaţii au fost utilizate 24 de utilaje şi s-au folosit 450 de tone de asfalt.