„Mai degrabă aş spune că s-au spus lucrurilor pe nume. Sigur că sunt anumite activităţi specifice pe care ei le fac. Nu poţi să pui la pisică clopoţei şi s-o trimiţi să prindă şoareci şi nu cred că asta se doreşte", a explicat preşedintele CCR la un post de televiziune.
Augustin Zegrean a adăugat că este posibil ca legea SRI să aibă nevoie de modificări, având în vedere că a fost iniţiată în 1992, iar de atunci lucrurile s-au schimbat, inclusiv din punct de vedere tehnic.
Președintele CCR a declarat că, din perspectiva siguranţei naţionale, activitatea SRI nu este afectată, însă nu a dorit să se pronunţe asupra competenţelor Seriviciului privind corupţia.
De asemenea, Augustin Zegrean a afirmat însă că oamenii acuzaţi de corupţie nu vor scăpa de Justiţie în urma deciziei Curţii, pentru că dosarele DNA nu se bazează doar pe interceptări.
Preşedintele CCR a mai spus că va depinde de fiecare judecător în parte dacă va accepta probele instrumentate prin SRI în dosarele aflate pe rol în acest moment.
Augustin Zegrean a dat explicaţii şi cu privire la decizia CCR pe interceptări, afirmând că nu este rolul Curţii să indice şi soluţiile legislative, acesta fiind atributul Parlamentului şi al Guvernului.
„Noi nu punem în loc. Se spune în lumea asta a constituţionaliştilor că judecătorul constituţional are doar gumă de şters, nu şi creion de scris. Noi putem să declarăm un text neconstituţional. Nu noi suntem cei care trebuie să punem alt text în locul lui", a spus Zegrean.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că, prin Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, adoptată de Guvern, organele SRI vor putea fi desemnate organe de cercetare penală în cazuri de securitate naţională şi terorism în domeniul interceptărilor.
Citiți și: