Arcul de Triumf a fost construit în 1921 în nordul Bucureştiului, pe şoseaua Kiseleff, şi era făcut din lemn. Monumentul a fost proiectat de celebrul arhitect Petre Antonescu şi a marcat un moment istoric important pentru români: victoria în primul Război Mondial.
„Este, practic, o replică la scară mai mică a Arcului de Triumf din Paris. Are o înălţime de 27 de metri şi este o ilustrare a epocii, a stilului epocii art deco cu nuanţe de arhitectură puțin cu nuanţe totalitare”, a spus arhitectul Gheorghe Pătrașcu.
În 1935, monumentul a fost refăcut în forma în care îl putem vedea şi astăzi. Autorităţile nu l-au renovat însă niciodată.
„Din 1947, după ce Regele Mihai a fost silit să abdice, el a căzut într-un con de umbră, în sensul că nu numai că nu a fost îngrijit până în ziua de azi, lucrurile nu s-au îndreptat serios”, a spus Georgeta Filiti, istoric.
Doar că acum a venit vremea ca Arcul de Triumf să intre în reparaţii.
Primăria Capitalei a semnat un contract cu finanţare europeană pentru reabilitarea Arcului de Triumf. Valorea proiectului este de 30 de milioane de lei, iar contribuţia Primăriei este de aproximativ şapte milioane. Firma care se va ocupa de lucrări a început deja organizarea şantierului.
„Să nu transform Arcul de Triumf, acolo, intersecţia, într-un calvar pentru oameni şi pentru şoferi şi mi-au explicat cum, în ce fel, merge până la 4-6 metri, după care arcul se înveleşte, iar dedesubt se poate lucra, dar, sigur, şi timpul să permită”, a declarat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.
Lucrările vor gata în 2016 şi până atunci, fisurile vor fi reparate, elementele arhitecturale vor fi refăcute şi, în plus, vor fi montate corpuri de iluminat.
Odată cu reabilitarea Arcului de Triumf, autorităţile speră ca numărul turiştilor care vizitează monumentul să ajungă la 35.000 pe an. Pe lista clădirilor care vor fi reparate în perioada următoare, şi tot din bani europeni, ne mai află Observatorul Astronomic, Muzeul Nicolae Minovici şi Casa Cesianu.