Apă caldă şi căldură după regulament strict

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Regulamentul propus pentru distribuţia energiei termice este unul foarte strict. În cazul distribuţiei de căldură, numărul avariilor ar urma să scadă de la peste 6.000 la 1.900 şi numai 30.000 de consumatori afectaţi într-un an. Iar durata medie a întreruperilor să fie de patru ore, faţă de peste zece în prezent.

Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei: „Impune, de fapt, o eficientizare a sistemului prin începerea unor lucrări de modernizare şi de înlocuire a reţelei care este deja învechită”.

Conform strategiei, până în 2025, Primăria ar urma să investească aproape 180 de milioane de euro în refacerea reţelei de apă caldă şi căldură.

Adrian Cristea, directorul general al AMRSP: „Prin modernizare, în primul rând, trebuie să avem o reducere la facturile bucureştenilor, la ce plăteşte cetăţeanul”.

Teoretic, banii pentru investiţii ar fi mai mulţi, dacă s-ar renunţa la subvenţia generalizată. Anul trecut, municipalitatea a plătit RADET o sumă record, de peste 800 de milioane de lei.

Calculul subvenţiei s-ar putea face pe criterii sociali, în funcţie de venituri. Astfel, un bucureştean care are salariul minim pe economie ar putea primi în continuare subvenţia maximă acordată de Primăria Capitalei, în timp ce o persoană cu venituri mult peste medie ar putea beneficia de un procent mult mai mic sau chiar deloc.

O altă propunere luată în calcul în strategia energetică este şi delegarea serviciului către un operator privat, la fel ca în cazul apei reci şi a canalizării. În plan e prevăzută şi construcţia, din 2017, a unui incinerator de deşeuri menajere care să producă energie electrică. Ar urma să coste peste 200 de milioane de euro, din fonduri europene. Atât regulamentul cât şi strategia energetică vor fi supuse la vot în şedinţa de azi a Consiliului General.