Apă caldă şi căldură după regulament strict

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Regulamentul propus pentru distribuţia energiei termice este unul foarte strict. În cazul distribuţiei de căldură, numărul avariilor ar urma să scadă de la peste 6.000 la 1.900 şi numai 30.000 de consumatori afectaţi într-un an. Iar durata medie a întreruperilor să fie de patru ore, faţă de peste zece în prezent.

Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei: „Impune, de fapt, o eficientizare a sistemului prin începerea unor lucrări de modernizare şi de înlocuire a reţelei care este deja învechită”.

Conform strategiei, până în 2025, Primăria ar urma să investească aproape 180 de milioane de euro în refacerea reţelei de apă caldă şi căldură.

Adrian Cristea, directorul general al AMRSP: „Prin modernizare, în primul rând, trebuie să avem o reducere la facturile bucureştenilor, la ce plăteşte cetăţeanul”.

Teoretic, banii pentru investiţii ar fi mai mulţi, dacă s-ar renunţa la subvenţia generalizată. Anul trecut, municipalitatea a plătit RADET o sumă record, de peste 800 de milioane de lei.

Calculul subvenţiei s-ar putea face pe criterii sociali, în funcţie de venituri. Astfel, un bucureştean care are salariul minim pe economie ar putea primi în continuare subvenţia maximă acordată de Primăria Capitalei, în timp ce o persoană cu venituri mult peste medie ar putea beneficia de un procent mult mai mic sau chiar deloc.

O altă propunere luată în calcul în strategia energetică este şi delegarea serviciului către un operator privat, la fel ca în cazul apei reci şi a canalizării. În plan e prevăzută şi construcţia, din 2017, a unui incinerator de deşeuri menajere care să producă energie electrică. Ar urma să coste peste 200 de milioane de euro, din fonduri europene. Atât regulamentul cât şi strategia energetică vor fi supuse la vot în şedinţa de azi a Consiliului General.