Ambasadorul nipon: Companiile japoneze din România proiectează extinderea capacităţii lor de producţie

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Aţi fost numit recent ca ambasador în România. Ce planuri aveţi pentru a dezvolta relaţiile dintre ţările noastre?

Keiji Yamamoto: Pe baza acestui parteneriat reînoit am vrea să întărim mai departe relaţiile, nu doar la nivel de guvern, dar şi la nivelul populaţiei. În mod special pe planul parteneriatului economic, vedem rezultate bune ale investiţiilor japoneze în România. În urmă cu 15 ani, firmele japoneze au început să investească în fabrici româneşti. Astăzi funcţionează 25 de companii manufacturiere cu 42 de fabrici în România şi asigură loc de muncă pentru 32.000 de români. Pot să vă spun că aceste companii japoneze au rezultate bune în România şi proiectează extinderea capacităţii lor de producţie. Pe baza acestor bune relaţii economice putem dezvolta şi alte domenii, de exemplu cel cultural şi academic. Şi, bineînţeles, suntem deschişi să strângem în continuare legăturile politice, să lărgim aria consultărilor şi a schimburilor de opinii. Eu doresc să accelerez aceste tendinţe.

Mărcile japoneze au fost dintotdeauna simbolul calităţii în România. Cât de mult investesc firmele japoneze în cercetare în actuala perioadă de criză?

Companiile japoneze au făcut întotdeauna investiţii uriaşe în cercetare şi tehnologie. În ciuda recesiunii şi a situaţiei economice, ele încearcă să-şi îmbunătăţească tehnologiile existente şi să creeze noi tehnologii. Fără aceste tehnologii, companiile japoneze nu pot supravieţui în competiţia globală. Pot să spun că chiar şi companiile mici şi mijlocii au propriile lor tehnologii de nivel înalt. Aceste firme mici şi mijlocii sunt fundamenul întregii economii japoneze. Totodată guvernul are tradiţii în politica de sprijinire a ştiinţei şi tehnologiei.

Japonia a început un plan ambiţios cu scopul de a relansa creşterea economică, plan văzut ca riscant de multe ţări, inclusiv Statele Unite. Există un plan B pentru situaţia în care acest plan nu ar funcţiona, sau nu ar fi satisfăcător?

Nu aş spune că avem un plan B. Japonia a suferit de pe urma unei recesiuni lungi, de 15 ani şi a unei spirale deflaţioniste, a unui index al preţurilor negativ şi o creştere economică negativă. Acum, noul guvern al lui Abe Shinzo să renunţe la politica de până acum şi urmând politica europeană şi a Statelor Unite, am stabilit ţelul creşterii preţurilor cu 2%. Apoi, în contextul acestei noi politici, Banca centrală japoneză şi-a asumat rolul de a face o infuzie masivă de bani pe piaţa japoneză. Următoarea fază este implementarea noului pachet de măsuri pentru a revigora economia, de exemplu prin încurajarea sectorului privat de a investi mai mult, iar guvernul va trebui să facă reglementările de rigoare. Prin aceste măsuri, Japonia încearcă să contribuie la relansarea economiei globale.

Dar o altă problemă este de natură demografică. Natalitatea este tot mai scăzută în Japonia, nu vor mai fi consumatori care să cumpere şi să relanseze economia, în câţiva ani, câteva generaţii, nu imediat. Care sunt planurile guvernului de a rezolva aceasta chestiune?

Da, ne confruntăm cu problema îmbătrânirii rapide a populaţiei. Ca urmare, trebuie să refacem sistemul de protecţie socială, de pensii, de sănătate. Trebuie să refacem aceste sisteme în aşa fel încât să oferim sentimentul de protecţie populaţiei. Acest lucru le-ar permite să fie mai încrezători să se gândească la viitor. Fundamentul politicii noastre este de a încuraja oamenii să aibă încredere în viitor. Iar ţelul administraţiei Abe este de a atinge acest obiectiv.

Pagubele de la centrala nucleară de la Fukushima au cauzat probleme serioase şi au adâncit temerile opiniei publice faţă de centralele nucleare. Totodată este metoda cea mai ecologică de a produce energie electrică. Care este poziţia guvernului japonez faţă de centralele nucleare, pe termen lung?

După accidentul de la centrala Fukushima, am închis aproape toate reactoarele nucleare. Va trebui să decidem care dintre reactoarele centralei să le închidem. Populaţia japoneză doreşte să reducem dependenţa de energie nucleară şi să o înlocuim cu surse de energie regenerabilă. Pe de altă parte, energia nucleară este foarte importantă de exemplu pe planul reducerii emisiei de dioxid de carbon. Acum trebuie să reevaluăm aceasta problemă şi să ajungem la un consens cu populaţia.

Cum am discutat, sunteţi de puţin timp în România. Până acum ce vă place şi ce vă displace aici?

Cred că România are un potenţial uriaş. Este părerea tuturor colegilor mei ambasadori, de exemplu în energie, în resurse umane. Cred că şi după aderarea la Uniunea Europeană, România este încă în faza de tranziţie. Am discutat cu colegii mei mai tineri, şi ei cred că peste 10 ani, România va fi mai prosperă. Acum, vremurile sunt... avem nevoie de răbdare.

Este ceva în mod special care nu vă place în România?

Când am venit aici data trecută, am vrut să mă plimb în parc dimineaţa devreme. Dar erau mulţi câini maidanezi care lătrau şi am fost surprins să văd că aici există problema câinilor de stradă. Aşa că nu mai ies în zori să mă plimb în parc. Dar în rest, nu am alte probleme.