Parlamentul României are o tradiţie lungă în privinţa comisiilor speciale de anchetă. Aproape pentru orice subiect important s-a constituit o comisie. De cele mai multe ori, însă, anchetele făcute de parlamentari au rămas fără efect. Una dintre cele mai importante comisii de anchetă a fost cea senatorială privind revoluţia din decembrie 1989. Înfiinţată la începutul anilor 90, comisia a strâns mii de mărturii cutremurătoare despre evenimentele de atunci. Raportul senatorilor a rămas însă fără efect.
După ce comisia și-a încetat activitatea, nu s-a mai întâmplat nimic. Abia după 17 ani a început urmărirea penală împotriva unor nume grele, în frunte cu Ion Iliescu, decizie infirmată ulterior de procurorul general Laura Codruța Kovesi. La 23 de ani de la Revoluție, dosarul nu este încă finalizat.
O altă comisie parlamentară care a stârnit vâlvă a fost cea privind dispariţia flotei române. Verificările s-au încheiat cu un raport voluminos, în 1993. Ancheta procurorilor a început abia în 1999. Vizat şi el, actualul preşedinte Traian Băsescu a demisionat din Parlament pentru a se pune la dispoziţia anchetatorilor. S-a ajuns ca în 2008 toţi cei care erau puşi sub acuzare să fie scoşi de sub urmărirea penală.
Există o vorbă românească, potrivit căreia atunci când vrei sa îngropi o problemă, faci o comisie parlamentară. În 1998 se înființa o comisie pentru anchetarea tăierilor masive ale pădurilor din țară. Doi ani au făcut parlamentarii verificări, însă nimeni nu a fost tras la răspundere, iar jaful continuă.
În anul 2000 se înfiinţa şi comisia parlamentară specială care ancheta modul în care Ministerul de Interne a întocmit listele electorale permanente şi cărţile de alegător. Cea mai recentă comisie specială a fost cea privind Roșia Montană, care a adoptat un raport de respingere a proiectului de lege privind exploatarea miniera. O comisie similară a mai fost înfiinţată şi în 2003.