Sibiu, Timişoara, Cluj, Constanţa sau Bucureşti - nu e oraş în care să nu se ridice maşini, nu e loc în care cel puţin un şofer nervos să nu se fi certat cu poliţiştii sau cu angajaţii firmelor de tractări. O femeie, spre exemplu, s-a aşezat în faţa autospecialei care urma să-i ridice autoturismul. Internetul este plin de asemenea imagini. În curând, însă, toate ar putea să devină doar o amintire.
„Potrivit unei orientări jurisprudenţiale majoritare, hotărârile consiliilor locale adoptate în vederea procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar, constatarea şi aplicarea contravenţiilor sunt lovite de nulitate întrucât stabilesc şi sancţionează contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere, domeniu reglementat de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, arată Avocatul Poporului.
Potrivit Avocatului Poporului, deciziile pentru sancţionarea celor care încalcă legea circulaţiei trebuie reglementate doar de Guvern, prin lege, nu de consiliile locale. Ceea ce înseamnă că şoferii pot obţine în instanţă anularea deciziilor de ridicare a maşinilor. Mai mult, cei care au plătit ca să-şi recupereze vehiculele ar putea obţine despăgubiri în justiţie.
În Capitală, doar în sectoarele 1 şi 6 se mai ridică autoturisme. În celelalte, reglementările similare fie au fost suspendate, fie nu s-a aplicat niciodată.
Şoferii bucureşteni ale căror maşini sunt ridicate plătesc o amendă către poliţia locală, dar şi o taxă suplimentară. Aceasta este între 200 şi 600 de lei, dar poate fi şi mai mare dacă maşina stă în parcul auto mai multe de 24 de ore. Banii se împart între primărie şi firma care tractează.
În luna mai, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor analiza sesizarea Avocatului Poporului. Decizia instanţei va fi definitivă.