Un proiect finanţat cu 200.000 de euro din bani europeni a dat o şansă angajaţilor unei fabrici din judeţul Cluj. Fără aceste fonduri, unii dintre ei ar fi intrat în şomaj. „Aceşti angajaţi au beneficiat de instruire în sănătate şi securitate în muncă, iar la final, aceşti oameni, care provin din mediul rural, deci cu o pregătire profesională nu foarte înaltă, au ieşit cu o calificare”, spune Anca Călugaru, specialist în fonduri europene.
Tot de 200.000 de euro ar fi nevoie şi pentru un proiect de pregătire profesională, dar din domeniul IT, în Braşov. Deşi IT-ul este un domeniu atractiv, care promite profituri generoase, banii se obţin greu de la bănci. Fondurile europene sunt singura soluţie.
„Căutăm să recrutăm şi să mobilizăm cât mai multe firme mici în zona aceasta creativă, a IT-ului. Încercăm să facem o reconversie profesională, adică oameni care lucrează astăzi în call-center, care au potenţial de a învăţa relativ facil şi rapid pentru a lucra în industria IT”, spune Ionuţ Ţaţa, coordonator de proiect.
Bancherii spun că sunt prudenţi când finanţează firmele mici, pentru că nu multe pot genera profituri imediate. Aşa că preferă sectorul producţiei.
„Ne plac proiectele care implică şi desfacere şi prelucrare, înseamnă şi partea de procesare, pentru că atunci valoarea adăugată e mai mare şi randamentul investiţiei”, afirmă Ramona Ivan, director într-o bancă.
Pentru cei care nu pot obţine finanţare de la stat ori de la UE, o altă variantă ar fi banii de la stat. În prezent, sunt 14 programe de susţinere a firmelor mici şi mijlocii, dar fondurile alocate nu sunt prea mari: 170 de milioane de lei.
O soluţie ar fi şi obţinerea de bani de la investitorii privaţi. De anul acesta, există şi o lege prin care oamenii de afaceri sunt încurajaţi să investească în firme aflate la început, prin scutiri de impozite.