Un elev a făcut în 13 zile ce nu a reușit Ministerul Educației până acum
Cultura generală a intrat în era digitală în lumea civilizată. La noi trebuie să mai aştepte. Pe de o parte, multe dintre bibliotecile tradiționale în loc să se modernizeze s-au închis, iar pe de altă parte, deşi internetul reprezintă principala sursă de informare, elevii se folosesc de spaţiul virtual pentru distracţie.
Din toate aceste motive, la 15 ani, Cristian Lupescu a înfiinţat The Change Hub. Un spaţiu în care orice elev poate învăţa, scrie sau schimba păreri. Foarte important, profesorii lipsesc.
13 zile. De atât au avut nevoie câţiva elevi de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, din Bucureşti, pentru a da viaţă unui proiect pe care Ministerul Educaţiei nu a reuşit să îl pună în practică până acum. Un spaţiu neconvenţional, despre care sociologii spun că ajută un elev la dezvoltarea abilităţilor, mai mult decât reuşeşte să o facă şcoala tradiţională.
„Totul a plecat de la o vizită de-a mea din Olanda, unde am fost să văd mai multe universităţi. Şi am trecut şi pe la nişte licee. Am văzut ce săli şi ce ambient plăcut au acolo şi am zis că pot face aşa ceva în România”, povesteşte Cristian Lupescu, iniţiatorul proiectului Change Hub.
„Acest mediu este unul stimulativ pentru ei, pentru că este mai aproape de stilul lor de viaţă. Ei sunt acum nonconformişti, nu prea mai merg pe tradiţie şi atunci un astfel de spaţiu amenajat altfel decât o sala de clasă le poate da un anumit confort psihic. Care să îi determine să fie mai receptivi la ce se întâmplă în jurul lor”, spune Mariana Comăniţă, directorare.
„Din punctul meu de vedere, acest spaţiu este un loc în care elevii se pot simţi relaxaţi, nu vor fi în atmosfera de şcoală”, spune Bianca Pâslaru, elevă.
„De fiecare dată când intri într-un proiect, să îl faci pentru ceilalţi! Doar aşa vei reuşi să construieşti ceva ce are impact”, spune Cristian Lupescu, iniţiatorul proiectului Change Hub.
Din nefericire, acest spaţiu este unic în învăţământul de stat din România. Ce se întâmplă, aşadar, cu cele câteva sute de mii de copii din zonele defavorizate, care învaţă şi acum după metode mult prea învechite?
Statistici neîndurătoare
„Şcoala nu îmbogăţeşte în mod real cultura generală, mai ales în sistemul de învăţământ pe care îl avem acum. Destul de restrictiv şi bazat pe memorare şi nu pe înţelegere”, spune Bianca Voinescu.
„Eu cred că şcoala are un rol determinant. Pentru că un profesor îţi poate deveni o inspiraţie. Şi poate să te motiveze, să te îndrume să studiezi mai mult domeniul lui. Şi atunci să te îndrume în pregătirea ta”, afirmă Mariana Comăniţă, directorare.
„Cred că ideea este să facem învăţământul românesc mai nonformal, mai apropiat de profesor. Mai apropiat de viaţa de zi cu zi. Şi să îi facem pe elevi să vină cu plăcere la şcoală”, afirmă Cristian Lupescu, iniţiatorul Change Hub.
La dezvoltarea culturii generale un rol important îl au şi cărţile. Doar că în zeci de oraşe şi în mii de sate nu există nici măcar o librărie. Este şi motivul pentru care ultimul raport al Comisiei Europene plasează România pe primul loc în topul analfabetismului, cu... 250 de mii de persoane care nu ştiu să scrie şi să citească.
Statisticile Federaţiei Naţionale a Organizaţiilor Nonguvernamentale pentru copii sunt şi mai dure: 41% dintre elevi au mai puţin de zece cărţi acasă şi 42% dintre adolescenţi citesc cu dificultate.
„În foarte multe oraşe nu mai există librării. Am putea să dăm aproape toate oraşele între 30 şi 50 de mii de locuitori. Avem sub 300 de librării în toată ţara, din care spre 80 de librării în Bucureşti. Niciun sat din România nu are librărie”, afirmă Iren Arsene, director la editura Curtea Veche.
Stăm foarte prost în judeţele din sud. Stăm foarte prost în Gorj, în Olt, Slatina, capitală de judeţ, în Ialomiţa, la Sobozia, Teleormanul. Cred că nici Constanţa nu stă extrordinar de bine.
Denisa citeşte rar altceva în afară de cărţile de la şcoală. Este în clasa a patra şi încă silabiseşte cuvintele.
Conform Institutului Naţional de Statistică, şcoala românească are în acest moment cu un milion opt sute de mii de elevi mai puţini decât în anul 1990. În toate localităţile exisă copii de şcoală generală care silabisesc atunci când citesc. Ultimele statistici de la UNICEF arată că 37% dintre elevii români de 15 ani scriu, citesc şi socotesc cu dificultate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
