Țara cu cei mai fericiţi elevi
Despre reforma sistemului de învăţământ din România au fost evocate în aceste aproape 3 decenii, numeroase exemple. Digi24 vă prezintă exemplul ţărilor scandinave, care au unele dintre cele performante sisteme de educaţie din lume. În şcolile din Danemarca.
În călătoria noastră prin ţările scandinave ne oprim şi în Danemarca, ţara lui Hans Cristian Andersen şi locul în care s-au născut cele mai frumoase poveşti pentru copii. De asemenea, Danemarca este considerată cea mai fericită ţară, conform unui raport al Naţiunilor Unite, iar asta se vede şi în educaţie. Pentru că motto-ul danezilor este acela că elevii trebuie să vină de plăcere la şcoală.
Puţin după ora 10 am ajuns la Liceul Ordrup din Copenhaga. Acest loc are o istorie frumoasă despre unitate, implicare şi dragostea de educaţie. Ne-a povestit-o Diana Popescu, singura româncă de la catedra şcolii daneze, profesoară de fizică.
Diana Popescu, profesor în Danemarca: Cam în anii '80, municipalitatea Copenhagăi hotărâse să închidă mai multe licee. Aceasta a fost iniţial o şcoală pentru fete, apoi a fost o şcoală pentru băieţi - o să vă arăt poze încă de când au început - cei care terminau liceul erau o grupă de 5,6. Era foarte intim şi frumos. Dar, cu timpul, bineînţeles nu mai erau bani, nu mai erau clienţi, şamd. Şi pentru că era aşa o amintire în zona aceasta, locuitorii din această comună voiau să facă un fel de mini revoluţie şi să convingă municipalitatea din Copenhaga că merită. La început, au angajat un renumit pictor danez care a găsit aceste culori vii şi care a zis "să dăm o viaţă nouă liceului". Şi la fiecare sală de clasă este ca un mic motto. Au pictat împreună elevii, părinţii, profesorii, toţi din această zonă care doreau să îşi menţină şcoala.
Pe bobocii de acum i-am surprins în timp ce învăţau câte puţin din toate materiile predate în şcoală. În noiembrie şi vor alege un profil de specialitate. În paralel, cei mari făceau deja experimente la ora de biotehnologie.
Elevă: Vom face un experiment să dovedim dacă plantele fac fotosinteză sau dacă respiră cu sau fără lumină şi dioxid de carbon. E un experiment simplu. Avem câteva întrebări la care trebuie să răspundem. Acum discutăm despre ce vom face înainte să ne apucăm de treabă.
Aşa arată o oră de biotehnologie, o disciplină ce combină biologia şi chimia şi care îi ajută mai ales pe care care vor să devină doctori sau să lucreze în domeniul ştiinţific.
Soren Helstrup, directorul şcolii: Una dintre cele mai importante abilităţi pe care un tânăr danez de 15 ani trebuie să o deprindă este aceea de a face alegeri. Aici ei învaţă cum să înveţe. Asta înseamnă că trebuie să ştii diverse lucruri, dar trebuie să înveţi şi cum să studiezi şi cum să îţi organizezi timpul, cum să te pregăteşti pentru şcoală, cum să citeşti articole şi cărţi grele. Acum problema este că foarte puţini elevi aleg orele de STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) şi la fel de puţini aleg limbile străine. Cei mai mulţi studenţi aleg ştiinţele sociale. Avem nevoie de elevi care să înveţe limbi străine. Toţi elevii danezi vorbesc engleză, dar vrem să vorbească şi franceză, spaniolă, germană, italiană, rusă, chineză, pentru că trăim într-o lume globalizată.
Diana Popescu, profesor în Danemarca: Fiecare profil pleacă într-o ţară. Îşi alege un loc în care, pe profilul respectiv, cu materiile profilului respectiv, trebuie să le studieze la faţa locului, în ţara respectivă. Eu cu elevii mei, spre exemplu, pot să mă duc în Florenţa, în Roma, în Atena, în Londra. Am fost în Cipru, deci depinde... Barcelona, evident. Deci acolo unde este ştiinţă. Şi elevii, să vă dau un exemplu de la Florenţa, au măsurat viteza apei. S-au postat din loc în loc, au pus ceva în apă, au măsurat de unde a plecat şi din loc în loc au luat timpul, au măsurat apoi distanţa şi au făcut calcule când au ajuns acasă. La fel în Roma, au măsurat boltele la diferite construcţii, apoi au venit acasă şi au aplicat în matematică. Sunt foarte axaţi pe "La ce îmi foloseşte mie această materie?
Elevii danezi au libertatea de a alege gradul de dificultate la care vor să înveţe o anumită materie şi pot oricând să se răzgândească dacă li se pare că au luat o decizie greşită.
Soren Helstrup, directorul şcolii: Te gândeşti la o cale: o să fiu inginer, o să fiu jurnalist sau o să studiez literatură. Te pregăteşti practic pentru ceea ce urmează prin alegerile pe care le faci.
Diana Popescu, profesor în Danemarca: Ei sunt viitorul nostru. Normal că trebuie să punem tot ce avem mai bun în ei, pentru ca ei să ne ofere nouă, la rândul lor, tot ce au mai bun.
În episodul de mâine al campaniei noastre ne revedem într-o şcoală din Suedia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
