Sistemul de învățământ profesional dual, introdus acum cinci ani, pare fi soluţia pentru criza de meseriaşi. Clasele profesionale de la colegiile tehnice au reprezentat o gură de oxigen pentru firmele care și așa găsesc destul de greu specialiști. De câştigat au şi tinerii, pentru că mulți sunt recrutați de companii încă de pe băncile școlii.
Spre deosebire de majoritatea tinerilor de vârsta lui, la 16 ani, Marian ştie deja ce va face după ce va termina liceul. Va avea un loc sigur de muncă: operator de mașini cu comandă numerică, meserie foarte căutată în companiile din județul Timiş.
„Aici avem un loc de muncă asigurat și avem mai multe posibilități, e mai ok. Primim și bursă, e foarte ok. (Reporter: Ai fost în practică la o firmă, cum a fost acolo?) A fost super, am învățat foarte multe lucruri. Ăsta-i un avantaj pentru mine”, spune Marian Rus.
Învăţământul profesional dual, organizat în ultimii doi ani de liceu, prezintă numeroase avantaje pentru elevii care urmează această formă de pregătire, în care practica e la fel de importantă ca teoria. Bursa de 200 de lei pe lună, plătită de stat, e doar unul dintre ele.
„Pot să-mi strâng bani, locul de muncă și nu învăț atât de mult. Avem practică în fiecare semestru”, spune un elev.
Şi firmele partenere ale şcolilor au de câştigat.
„Am ajuns acum la peste 15.000 de angajați în toată țara, în cele 5 locații pe care le avem și sigur că nevoia de specialiști a crescut. Am ajuns la concluzia că este mult mai util, învățând de la colegii noștri din Germania, este mult mai util să formezi specialiștii încă de pe băncile școlii”, spune Teodora Trandafir, managerul de comunicare al unei multinaționale.
Învățământul profesional dual este introdus în trei licee din Timiș, primul fiind Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, implicat în program din 2013.
„Am început cu o clasă de 17 elevi deoarece atunci învățământul profesional venea după clasa a IX-a liceu și era mai greu ca elevii să vină după clasa a IX-a. În prezent avem 7 clase, a IX-a, a X-a și a XI-a de profesională. La început au fost trei companii, acum sunt 10 companii care au cerut elevii pentru clasa a IX-a”, spune Luminița Filip, directoarea colegiului.
Potrivit unei inițiative locale, de anul viitor, tinerii din Timișoara care urmează această formă de învățământ ar putea avea și masa gratuită.
Școala Profesională Germană Kronstadt din Braşov face parte din acelaşi proiect. Roxana Leonte, elevă într-a 11-a, ştie în detaliu cum funcționează o mașină cu comandă numerică și are deja ani întregi de experiență în folosirea unui astfel de utilaj. Se simte ca acasă la compania unde și-a făcut practica și la care va lucra, după absolvire.
„Eu, făcând practică la firma asta și având meseria asta, clar o să fiu mult mai asigurată decât cel care termină un liceu, care pur și simplu a terminat școala, dar nu are nicio meserie”, spune Roxana Leonte, elevă în clasa a XI-a.
„Avem transportul asigurat, avem bursa de 400 de lei lunar și avem o masă caldă la firmă, sunt foarte multe avantaje”, spune Robert Orban, elev în clasa a XI-a.
Cursurile durează trei ani. După admitere, elevii trec prin interviuri, în urma cărora sunt aleși de companiile la care vor face practică și, ulterior, vor fi angajați.
„Din clasa a zecea, copiii fac jumătate școală, jumătate practică, urmând ca într-a unsprezecea, în ultimul an, terminal, copiii să meargă mai mult la practică, la firme”, spune Cristian Vieru, profesor la Şcoala Germană Kronstadt.
Școala profesională de la Brașov are deja patru promoții de absolvenți. În ultimii doi ani, toți absolvenții au fost angajați în companiile unde s-au format.
„Noi am devenit recunoscuți tocmai pe motivul că toți absolvenții noștri sunt angajați de către firmele care i-au școlarizat. Avem cinci calificări, prima calificare, cu cei mai mulți elevi, este Operator CNC, pe mașini cu comandă numerică, electromecanicii, după care sudorii, sculeri-matrițeri și confecții articole din piele și înlocuitori”, spune Daniela Croitoru, director adjunct al Şcolii Germane Kronstadt.
Proiectul școlii profesionale germane s-a născut în 2010, cu o inițiativă a unor companii din industria locală, organizate în Forumul Economic German și aflate în criză de personal pentru specializări-cheie. Primii elevi au început cursurile doi ani mai târziu. Școala este acum condusă de un consiliu de administrație, format din nouă membri. Trei dintre ei reprezintă cele 18 mari companii ce susțin direct proiectul.
„Am încercat să formăm o procedură de urmărire a acestor indicatori, cum ar fi absențele școlarilor, cum ar fi rezultatele școlare și avem niște bareme minime, pe care dorim să le depășească orice elev”, spune Camelia Engel, membru CA SPGK.