În ultimele zile, cuvântul "homeschooling", adică şcoala de acasă, e prezent în aproape toate discuţiile despre sistemul de învăţământ din România. Legislaţia de la noi nu are prevederi clare despre acest tip de educaţie, dar "homeschooling"-ul nici nu e interzis. Prin urmare, cel puţin cinci sute de copii români învaţă acasă şi figurează în actele unor şcoli din Statele Unite sau Europa.
Decizia cuplului Dragoş Bucur-Dana Nălbaru de a-şi retrage fiica de 9 ani, din sistemul şcolar de stat, în favoarea celui de homeschooling, a provocat dezbateri intense despre această metodă de educaţie. Puţini ştiu însă că în România există de 15 ani o asociaţie de profil, care are date despre 500 de copii. Aceştia respectă programa şcolară şi sunt testaţi periodic. Preşedintele Asociaţiei de Homeschooling din România spune că toţi cei patru copii ai săi învaţă prin acest sistem.
Curcubet Gabriel: „Cel mare a învăţat în Ungaria, la o şcoală din Ungaria, dar pe ceilalţi i-am înscris la şcoli americane. Homeschoolingul, dacă este bine făcut, atunci este o plăcere atât pentru copii, cât şi pentru părinţi.”
În funcţie de şcoală, un an de homeschooling costă între 350 şi 500 de dolari, bani în care sunt incluse şi materiale multimedia.
Curcubet Gabriel: „Fiecare şcoală spune câte zile trebuie să înveţe copilul, ce materie trebuie să înveţe şi cer un orar şi o disciplină din partea părinţilor şi din partea copiilor”.
În Franţa, sistemul homeschooling este legal, dar copilul trebuie să fie înregistrat pe lângă două autorităţi: Inspecţia Academică şi Primăria. Între 6 şi 16 ani ei sunt supuşi unei inspecţii anuale. Dacă două inspecţii consecutive nu sunt satisfăcătoare, părinţii sunt obligaţi să îşi înscrie copilul la o şcoală normală.
Cei cinci mii de copii care învaţă acasă în Franţa trebuie să studieze obligatoriu limba ţării, o limbă străină, matematică, geografie şi istoria naţională.
În România, legea educaţiei prevede că e obligatorie frecventarea unei forme de învăţământ autorizate, dar nu neapărat în ţara noastră.