„Să ştiţi că ideea de a petrece mai puţine ore nu cred că este un punct. Lumea, toţi părinţii şi-ar dori ca elevii să stea mai multe ore la şcoală. Să ştiţi că aici este important şi ne gândim la programe şcoală după şcoală, sunt ţări în care sunt 40 de ore pe săptămână, dar în timpul ăla rezolvă o grămadă de probleme. Trebuie să înțelegem că un model anume în care copilul să stea puţin la şcoală nu este favorabil în niciun fel ideii noastre de şcoală şi rolul ei de informare a elevului”, spune Adrian Curaj, ministrul Educaţiei.
Aşa gândeşte un ministru al Educaţiei în era tehnologiei, în care tinerii sunt foarte activi în mediul virtual şi interesaţi de tot ceea ce este nou. Să ţii un elev al generaţiei actuale 7 ore pe zi într-o bancă înseamnă să îi tai din start apetitul pentru învăţare şi interesul pentru şcoală.
Asta a susţinut şi grupul de experţi numiți chiar de ministrul Educației și care a participat la întâlnirile cu reprezentanţii ministerului Educaţiei pentru a pune la punct o variantă a planului cadru care să împace pe toată lumea.
Numai că de la propunerile făcute de specialiştii în educaţie şi ceea ce a prezentat ministerul ieri este cale lungă. Nicio propunere a acestora nu a fost luată în calcul.
„Nu se alocă practic niciun fel de libertate în momentul acesta, dimpotrivă, libertăţile pe care ne bazam se adaugă undeva la coada trunchiului comun obligatoriu, mai mare, mai numeros decât cel trecut”, spune Oana Moraru, consultant în educație.
Concret, experţii în educaţie au cerut ca ministerul să facă un plan cadru general pe care şcolile să îl personalizeze în mai mare măsură în funcţie de necesităţi. Adică să fie introduse mai multe materii opţionale, iar şcoala să decidă ce este nevoie să studieze elevii pe baza particularităţii fiecărei clase. Şi asta pentru că sunt clase unde elevii sunt mai slabi la o anumită disciplină sau sunt interesaţi să înveţe altceva decât este în programa şcolară.
O descentralizare a educaţiei ar ajuta ca şcoala să se modeleze, să fie personalizată practic după profilul elevilor. Dar asta ar fi presupus desființarea unor catedre și înființarea altora. Cum ministerul a ținut să împace și capra și lupul, copiii au rămas pe post de varză.
Lista propusă de experţii în educaţie conţinea şi degrevarea programului zilnic, adică mai puţine ore petrecute în bancă de elevi. În noul plan cadru au apărut însă mai multe ore.
„S-a păstrat cu credinţa neverbalizată de nimeni că în acest an nu trebuie să deranjăm pe nimeni, nu trebuie să schimbăm catedre, nu trebuie să nemulţumim profesori, s-au lăsat lucrurile aşa cum erau”, adaugă Oana Moraru.
O altă propunere a fost să se introducă măsuri de reformare a profesorilor, prin participarea la diverse cursuri care să îi ajute să înveţe tehnici noi de predare. În felul acesta, profesorii ar putea să îi atragă mai uşor pe elevi, căci lecţiile predate interactiv devin automat interesante. Şi acum profesorii predau după metode vechi, metode care nu fac decât să plictisească elevul. Pentru asta trebuie creat un profil al absolventului, numai că el devine o vorbă goală în condițiile creșterii numărului de ore pe zi petrecute la școală.
„Scopul profilului absolventului de gimnaziu este să nu mai avem un elev plictisit, el trebuie să vină la scoală de plăcere, să se simtă integrat şi bine pentru a ajunge la performanţă”, spune Monica Anisie, secretar de stat Ministerul Educaţiei.