Profesorul atipic care predă o materie ce nu se mai regăseşte la nicio altă şcoală din România
În Galați, puștii de liceu și din școala generală se pregătesc deja pentru cariere într-unul dintre cele mai noi și provocatoare domenii ale artei: desenul digital. Ionuț Mitrofan, profesorul care le-a insuflat pasiunea pentru grafica digitală, ne dezvăluie ce înseamnă, de fapt, desenul electronic și care sunt pasiunile tinerilor de azi.
Putere de adaptare. Aceasta este cheia succesului în zilele noastre. Lucru bine știut de Ionuț Mitrofan, un artist gălățean care ajută puștii de gimnaziu și liceu să deprindă tainele desenului digital, o materie absentă din programa școlară.
Ionuț Mitrofan: Regăsim materia de grafică publicitară, de grafică digitală, pictură digitală, undeva prin facultate se fac cursuri speciale. Orice ramură a artei, fie pictură, fie pictură digitală, sculptură, pleacă de la bazele desenului. Și noi facem aici cursuri de desen, după care fiecare cursant are dreptul de a-și alege o materie. Cum ar fi ilustrația, animația, chiar și modelajul, pictură, pictură digitală.
Încep cu lucrurile de bază însă, în doar câteva luni, puștii se transformă în adevărați artiști moderni.
Ionuț Mitrofan: Plecăm de la foarte simplu, la avansat și chiar într-un scurt timp. Într-o perioadă de trei luni putem trece chiar și la animație în digital.
Daria: Am învățat mai multe tehnici, mai mult analiza corpului, editare, că am făcut și pe photoshop, am editat tot felul de fotografii, am făcut roboței.
Bianca: Temele nu sunt chiar convenționale, poți să înveți foarte multe de la ele și asta îmi place cel mai mult.
Vlad: Majoritatea lucrurilor pe care le știu. Când am venit prima dată aici nu știam aproape nimic, cum desenez proporții... am învățat cam tot aici.
Daria: Totul este fain, este distractiv, mie-mi place foarte mult aici. Învăț foarte multe, mai exersez și acasă.
Daria își dorește să aibă propriul serial anime. Iar ca ea sunt mulți. Fascinația românilor pentru desenele japoneze a început în urmă cu mai bine de zece ani.
Ionuț Mitrofan: Mulți fiind din generația asta unde predomină cultura japoniei și mulți vin cu ideea de a performa în digitalul japonez manga sau anime, din punct de vedere al animației.
Mihai Mitrică, director Anim'est: Anime-ul atrage. Are un public fidel, foarte bine stabilit, bineînțeles media de vârsta e adolescentina. Imaginația japoneză e un pic mai ciudată. Probabil de aceea prinde foarte bine.
Roxana Năsturaș: În spatele fiecarui anime e e o temă mai profundă. M-a atras misterul, fantezia, exotism, prin modul în care puneau accentul pe partea psihologică și a personajelor, pe modul în care relaționam eu cu ele, cum mă identificam cu anumite personaje, cum trăiam acțiunea.
Deși la prima vedere nu par cu mult diferite de tradiționalele desenele , anime-urile se remarcă prin caracteristici specifice genului. Felul în care arată personajele, vocile și expresiile folosite îi atrag pe cei mici, în timp ce scenele de violență frecvente trag semnale de alarmă în rândul adulților.
Cătălin Mesaru, critic de film: Primul lucru la care se gândește cineva când discuta despre un anime sunt ochii. Așa, pentru că au ochii aceia foarte mari, cumva... atipici pentru japonezi.
Roxana Năsturaș: Guri mici, acele personaje silfide sau cu anumite caracteristici fizice foarte accentuate, care arată complet fals anatomic.
Cătălin Mesaru, critic de film: Sunt toate chestiile care țin de comedie, așa,... urlete, interjecții, onomatopee, ce vrei tu, care sunt specifice în general genului.
Mihai Mitrică, director Anim'est: Sunt filme foarte violente, filme de război, dupa cum se știe japonezii au o bogată istorie războinică, care e reflectată pe larg în acesta anime-uri.
Cătălin Mesaru, critic de film: Ele, de obicei, au niște trăsături foarte mature sau subtexturi destul de neprietenoase pentru niște copii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
