Se apropie examenele din cadrul Evaluării Naționale 2019. Elevii claselor a VIII-a se pregătesc zilele acestea intens pentru examenul de capacitate, care le asigură admiterea la liceu. Marți, 18 iunie, au prima probă, la limba și literatura română, dar până atunci se pot verifica rezolvând modele de subiecte.
Elevii de clasa a VIII-a au terminat cursurile în 7 iunie, iar de marți, 18 iunie, au de susţinut probele examenului de Evaluare Naţională. Primele rezultate vor fi afişate în 25 iunie, iar repartizarea în licee se va face în 12 iulie, conform calendarului pentru admitere.
Calendarul examenelor de la Evaluarea Națională 2019
Prima probă, limba și literatura română - 18 iunie.
A doua probă, matematică - 20 iunie.
Limba și literatura maternă - 21 iunie.
Modele de subiecte la limba și literatura română
Ca în fiecare an, Ministerul Educației Naționale publică modele de subiecte. Ele pot fi găsite la adresa: http://subiecte.edu.ro/2019/evaluarenationala/modeledesubiecte/
De asemenea, pot fi utile și subiectele date la simularea pentru Evaluarea Națională 2019, care poti fi găsite împreună cu baremul de corectare aici.
De obicei, subiectele la simulare au un grad de dificultate un pic mai mare, tocmai pentru a determina elevii să se pregătească mai bine pentru examenul de capacitate din vară.
Citiți și: Simularea pentru Evaluarea Națională 2019. Cum se rezolvau subiectele la limba română
Iată ce subiecte au picat la română la evaluarea națională în alți ani:
EVALUAREA NAȚIONALĂ 2018. Cum se rezolvă subiectele la Română
EVALUARE NAȚIONALĂ 2017. Rezolvarea corectă a subiectelor la Română
Evaluarea Națională 2016 | Subiectele la proba de Limbă și literatură română
Structura subiectelor la limba și literatura română și punctajul acordat
De obicei, la SUBIECTUL I de la Limba și literatura română, elevilor li se dă un text dintr-o operă - fie în versuri, fie în proză sau poate fi un text dramatic. Este un subiect cotat cu 40 de puncte, care are două părți:
- chestiuni de vocabular - elevilor li se cer să dea sinonime, antonime, paronime pentru două-trei cuvinte indicate în text;
- cunoștințele de ortografie și punctuație - se cere motivarea folosirii unui semn de punctuație sau a unei cratime
- îmbogățirea vocabularului - candidaților li se cere să indice modul de formare a unor cuvinte derivate sau să formeze familia lexicală
- noțiuni de fonetică - diftongi, triftongi, despărțire în silabe, sunete vs grupuri de litere etc. De obicei li se cere să transcrie cuvinte din textul dat care au particularitățile cerute.
- înțelegerea textului - li se poate cere formularea unor idei principale sau secundare, să redea înțelesul unei secvențe, să-i comenteze înțelesul, să răspundă unei întrebări pe marginea textului dat, să dea exemple de figuri de stil din text, să explice rolul lor sau valoarea stilistică a unor cuvinte.
Prima parte - I. A) are de obicei șase subpuncte, fiecare notat egal, cu câte 4 puncte, prin urmare, rezolvarea lor corectă i-ar aduce elevului 24 de puncte. La această parte a testului se verifică de obicei:
Partea a doua - I. B) este o compunere literară pe baza textului dat și verifică anumite cunoștințe de teorie literară căpătate de elev în ciclul gimnazial. I se poate cere să facă rezumatul textului, să caracterizeze un personaj, să încadreze textul într-un anumit gen sau specie literară argumentând trăsăturile cu exemple concrete. Se indică de obicei un număr minim de cuvinte pentru acest text. Pentru această compunere - considerată adesea cea mai dificilă parte a probei - se acordă 16 puncte.
La SUBIECTUL al II-lea, elevilor li se dă un nou text, adesea non-literar: poate fi un text științific, un articol de presă, o cronică. Acest subiect are acordate 36 de puncte și de asemenea se împarte în două părți:
- II A) - Este partea care din nou are de obicei șase cerințe de câte 4 puncte, deci elevul ar lua din rezolvarea corectă 24 de puncte. La această parte a testului se verifică de obicei:
- înțelegerea textului: se pun întrebări ale căror răspunsuri se găsesc în text, dacă este citit cu atenție;
- noțiuni de gramatică: părți de vorbire, părți de propoziție, fraza și propozițiile subordonate. Elevilor li se cere să indice în cazul anumitor cuvinte din text ce funcție sintactică au, prin ce părți de vorbire sunt exprimate sau li se cere transcrierea și identificarea unor tipuri de propoziții principale și subordonate.
- capacitatea de a construi o frază în care li se indică un anumit tip de subordonată pe care trebuie să o conțină, anumite cuvinte de legătură sau un anumit raport de coordonare/subordonare.
- II B) - Este o compunere liberă, căreia i se indică un număr minim, respectiv maxim de cuvinte, și în care elevului i se cere să relateze sau să imagineze o întâmplare, un dialog, o situație pe o temă care este sugerată cumva de textul de la subiectul al II-lea. Aici elevii pot obține 12 puncte, dar trebuie să fie foarte atenți la formularea exactă a cerinței: dacă este vorba de o povestire a unor întâmplări reale sau nu, dacă trebuie să folosească dialogul sau nu, dacă li se indică persoana la care trebuie să relateze etc.
În final, restul de 14 puncte se acordă pentru aspectul general al lucrării - greșeli de punctuație și ortografie, coerență, stil adecvat, așezare în pagină etc. Zece puncte se acordă din oficiu, astfel că o lucrare perfectă va lua 100 de puncte.
Anul trecut s-au luat mai multe note de 10 la română decât la proba de matematică.
Media generală obţinută în cadrul Evaluării Naţionale reprezintă 80 la sută din media pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a. Restul de 20 la sută reprezintă media celor patru ani de gimnaziu ai elevului.
