Ministrul Educației: Școala românească a fost un mediu în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului

Mircea Dumitru / FOTO: Agerpres

„Școala românească, punând accent în mare măsură pe reproducere și pe memorizare, a fost un mediu în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului. Copiem de oriunde putem, de pe internet, de pe referate.ro. Ne complacem în această situație ca profesori, sarcina noastră fiind mai ușoară în momentul în care elevul a produs imediat o lucrare și nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al pregătirii reale și a cultivării minților acestor tineri care trebuie să funcționeze mai bine atunci când ies din școală. De aceea, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România. Argumentul pe care îl prezint aici nu vrea să relativizeze vina morală reală pe care o au cei care plagiază. Nu vreau să spun că din cauza faptului că se copiază în școala românească plagiatele sunt mai puțin vinovate, vreau să spun că trebuie să reașezăm învățământul pe alte traiectorii (...), în care elevul vine la școală pentru plăcerea de a afla și de a învăța”, a afirmat Dumitru, la dezbaterea publică privind noua Strategie Națională Anticorupție, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria prim-ministrului.

Ministrul Educației a spus că trebuie modificată relația între profesori și elevi, arătând că se insistă prea mult pe memorizare și mai puțin pe creativitate.

„Trebuie să insistăm foarte mult și asupra modificării modalității prin care noi, profesorii, ne apropiem de elevii noștri atunci când suntem la clasă. (...) Insistăm prea mult asupra transferului de informații și foarte puțin pe formarea caracterului și convingerii. Suntem captivi, suntem încă prizonieri ai unui sistem de educație care valorizează la maximum memorizarea, transferul mecanic de informații și solicitarea ca acele informații să fie memorate în mod prompt de către elevi atunci când sunt întrebați la diferite forme de testare. Nu putem subestima importanța memoriei, dar memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacități care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi imaginația. (...) Insistăm foarte mult pe un tip de școală care arată foarte mult ca un sistem de comandă aproape cvasimilitar, în care nu avem în vedere că în fața noastră stau niște ființe umane, niște persoane care au drepturi (...), credem foarte mult în această asimetrie dintre elevi și profesori, în care profesorul este o autoritate deplină și nu înțelegem că trebuie să fie într-un gen de parteneriat cu tinerii pe care trebuie să-i formeze”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, statisticile arată că peste 70% dintre elevi se simt singuri, neajutorați, stresați și vin fără nicio plăcere la școală.

„Avem nevoie de o altă școală pentru copii și fără îndoială această școală va fi bine servită și de această strategie coordonată de Guvern cu privire la anticorupție, transparență și integritate”, a adăugat Dumitru.

În opinia ministrului Educației, imaginea școlii a cunoscut și cunoaște în continuare o deteriorare constantă, iar această percepție negativă este influențată de experiențe directe și de percepții referitoare la alterarea valorilor sociale și morale și minimalizarea rolului școlii în obținerea succesului social și profesional.

„Unele generalizări în privința aspectelor negative ale funcționării sistemului au fost alimentate de suspiciunile de corupție și rezultatele slabe care au marcat în ultimii ani evaluările naționale de la finalul învățământului gimnazial sau liceal, dar și examenele corespunzătoare mișcării de personal, de cazurile în care se solicitau părinților bani de cadouri date cadrelor didactice, precum și de numărul redus al absolvenților care au reușit integrarea pe piața muncii”, a adăugat acesta.

Potrivit ministrului, implicarea autorităților publice locale în sprijinirea unităților școlare nu este pe deplin corespunzătoare atribuțiilor care le revin în actul organizatoric.

Ministerul Educației propune un set de acțiuni, a mai spus Mircea Dumitru, arătând că a fost restructurată Comisia Națională de Atestare pentru Titluri, Documente și Certificate Universitare, urmărindu-se introducerea unui sistem sancționator antiplagiat, „dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor nonconforme”.

El a menționat că intenționează adoptarea la nivel național a unui standard minimal de măsuri preventive pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general și general adjunct, de directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar; introducerea disciplinei Educație juridică în curriculumul clasei a XI-a, ca disciplină distinctă; monitorizarea audio-video a concursurilor și a examenelor naționale.